CONAF avertizează asupra riscurilor pentru mediul privat. Legea 239/2025 pune presiune pe firme într-un context economic fragil

Legea 239/2025, gândită ca instrument de redresare bugetară, începe să producă efecte vizibile în economie. Reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția că aplicarea măsurilor riscă să amplifice dificultățile deja existente pentru firme.

CONAF: Legea 239/2025, un test dur pentru mediul privat

Potrivit Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Legea nr. 239/2025 funcționează tot mai mult ca un test de rezistență pentru mediul privat, într-un moment în care economia românească este afectată de incertitudine fiscală, costuri ridicate și o relație tensionată între stat și contribuabili.

Organizația subliniază că necesitatea consolidării bugetare nu este contestată, însă modul de aplicare a măsurilor ridică probleme serioase.

CONAF semnalează lipsa unei înțelegeri clare a modului în care funcționează economia reală. Aplicarea presiunii fiscale fără analiză, fără etapizare și fără dialog cu mediul de afaceri nu ar duce la disciplină financiară, ci la retragerea firmelor din piață.

Regimul eșalonărilor la plată ridică dificultăți majore pentru administratori

Un punct sensibil al legii îl reprezintă regimul eșalonărilor la plată. Deși conceput ca un instrument de sprijin temporar, acesta riscă să devină o constrângere disproporționată pentru companii.

În anumite situații, statul solicită contracte de fideiusiune garantate cu bunuri personale ale administratorilor, chiar și atunci când societățile au oferit deja garanții reale din patrimoniul propriu.

CONAF arată că, din punct de vedere juridic, obligația fiscală aparține persoanei juridice, iar transferarea riscului către administrator modifică fundamental relația dintre stat și antreprenor.

Pentru mulți administratori, această cerință este imposibil de îndeplinit, nu din lipsă de bună-credință, ci din lipsa bunurilor personale eligibile drept garanție. În aceste condiții, accesul la eșalonare se restrânge, iar riscul de insolvență crește.

Lipsa analizelor de impact și a dialogului cu mediul de afaceri

Organizația atrage atenția că legea a fost adoptată fără o analiză publică de impact. Nu există date clare privind numărul firmelor afectate, capacitatea reală de plată sau riscul de insolvență generat de noile condiții.

De asemenea, lipsesc evaluări privind impactul asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și colectării bugetare pe termen mediu.

În acest context, politica fiscală ajunge să funcționeze ca un experiment aplicat economiei reale. Costurile se traduc în amânarea investițiilor, reducerea personalului sau ieșirea firmelor din piață, de cele mai multe ori într-un mod discret.

Datele oficiale arată o deteriorare accelerată a mediului economic

CONAF mai semnalează că majorările de taxe și impozite locale au fost aplicate, în multe cazuri, abrupt și fără corelare cu inflația. Consultarea publică a fost una formală, fără o dezbatere reală privind necesitatea și amploarea creșterilor.

În același timp, dificultățile administrative, precum disfuncționalitățile platformei Ghișeul.ro, accentuează percepția unui dezechilibru între obligațiile contribuabililor și capacitatea statului de a livra servicii funcționale.

Datele furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului indică radierea a peste 74.000 de firme în primele 11 luni din 2025, cu creșteri semnificative în București, Ilfov, Bihor și Olt. Comerțul, agricultura și transporturile se numără printre cele mai afectate sectoare.

CONAF avertizează că măsurile care accelerează insolvențele nu duc la o disciplină fiscală mai bună, ci la reducerea colectării pe termen mediu și lung, prin dispariția contribuabililor activi și creșterea presiunii asupra celor rămași.