Potrivit explicațiilor oferite de Alexandru Nazare pe Facebook, respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri reprezintă atât o chestiune de corectitudine și credibilitate, cât și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația cu economia reală. Economia României a demonstrat un nivel ridicat de reziliență în urma măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut și, deși creșterea economică a fost una modestă, nu s-a ajuns la o destabilizare, în pofida unor previziuni alarmiste.
Alexandru Nazare susține că economia rămâne stabilă în ciuda taxelor mai mari
Alexandru Nazare a subliniat că acest rezultat se datorează economiei reale, românilor și antreprenorilor corecți, care au reușit să obțină performanță chiar și în condiții de stres fiscal. Aceștia au susținut funcționarea statului și nivelul record al veniturilor bugetare prin plata la timp a taxelor și impozitelor. În acest context, una dintre prioritățile autorităților este ca România să intre în anul 2026 cu obligațiile statului achitate la zi și cu respect față de mediul de afaceri onest.
În luna decembrie, statul a direcționat aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fonduri destinate acoperirii costurilor cu medicamentele și serviciile medicale furnizate de spitale, precum și decontării concediilor medicale. Prin aceste plăți, companiile care au avansat sumele din resurse proprii au beneficiat de rambursările aferente, contribuind astfel la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.
„Respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate şi credibilitate, ci și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația acestuia cu economia reală. Economia României a demonstrat un nivel ridicat de reziliență în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut şi, chiar dacă a înregistrat o creştere modestă, nu s-a destabilizat – în ciuda celor mai alarmiste dintre previziuni. Acesta este întreg meritul economiei reale, al românilor şi al antreprenorilor corecți, care au reuşit să facă performanță chiar şi în condiții de stres fiscal şi care au susținut funcționarea statului şi nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor şi impozitelor.
De aceea, una dintre prioritățile principale este să intrăm în 2026 cu respect față de mediul de afaceri onest şi cu obligațiile statului onorate la zi. În decembrie am direcționat aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru acoperirea costurilor cu medicamentele și serviciile medicale furnizate de spitale, precum și pentru decontarea concediilor medicale. Prin aceste plăți, companiile care au avansat sumele din resurse proprii beneficiază de rambursările cuvenite, care contribuie astfel la echilibrarea fluxurilor financiare din economie”, a scris Nazare pe Facebook.
Ministerul Finanțelor a început plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care și-au achitat la timp impozitele
Totodată, Ministerul Finanțelor a început plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care și-au achitat la timp impozitele. Măsura vizează peste 150.000 de firme, care primesc în total mai mult de 160 de milioane de lei. În paralel, autoritățile au accelerat rambursările de TVA către firmele solicitante, cu scopul de a îmbunătăți lichiditatea acestora și de a sprijini continuitatea activității economice.
Ministrul Finanțelor consideră că această infuzie de fonduri aduce mai multă predictibilitate pentru economie și antreprenori în anul 2026, oferă o capacitate crescută de investiții, contribuie la protejarea locurilor de muncă și susține un climat de afaceri bazat pe corectitudine și parteneriat real între stat și mediul privat.
„Am început totodată plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care şi-au achitat la timp impozitele. Este vorba de peste 150.000 de firme care primesc, în total, peste 160 de milioane de lei; în paralel, am accelerat rambursările de TVA către firmele solicitante, pentru a îmbunătăți lichiditatea acestora și a sprijini continuitatea activității economice. Această infuzie de fonduri înseamnă mai multă predictibilitate pentru economie şi antreprenori în 2026, capacitate crescută de investiții, locuri de muncă protejate și un climat de afaceri bazat pe corectitudine și parteneriat real între stat și mediul privat”, a mai scris ministrul.
Pachetul de măsuri este completat de acțiuni de disciplină financiară și reducere a cheltuielilor
În ceea ce privește respectarea obligațiilor față de mediul de business, statul intră în 2026 cu mai multe obiective atinse. La finalul anului, au fost virați 12 miliarde de lei pentru susținerea economiei, prin a doua rectificare bugetară din 2025, alocări din fondul de rezervă și redistribuiri ale alocărilor bugetare destinate programelor finanțate din fonduri europene. Acestora li se adaugă măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea treptată a impozitului minim pe cifra de afaceri, facilități fiscale și de creditare pentru microîntreprinderi și IMM-uri, precum și eliminarea, începând de anul viitor, a taxei pe construcții speciale.
Pachetul de măsuri este completat de acțiuni de disciplină financiară și reducere a cheltuielilor, inclusiv diminuarea subvențiilor acordate partidelor politice. Potrivit ministrului, adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră în ultimii ani în România, iar efortul bugetar de stingere a datoriilor este unul fără precedent, într-un stat care obișnuia să reporteze obligațiile financiare de la un an la altul.
„Tot pentru respectarea obligațiilor față de mediul de business, inclusiv prin onorarea plăților în relația statului cu acesta, intrăm în 2026 cu o serie de obiective atinse: 12 miliarde de lei virate la final de an pentru susținerea economiei, prin a doua rectificare bugetară din 2025, alocări din fondul de rezervă și redistribuiri ale alocărilor bugetare pentru programele pe fonduri europene; măsuri de relaxare fiscală precum reducerea treptată a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), facilități fiscale şi de creditare pentru microîntreprinderi și IMM-uri, eliminarea de anul viitor a taxei pe construcții speciale; toate completate de măsuri de disciplină financiară și reducere a cheltuielilor, inclusiv diminuarea subvențiilor pentru partidele politice”, a mai scris Nazare.
Un alt element important a fost creșterea nivelului încasărilor bugetare peste estimările inițiale
Spațiul fiscal necesar pentru realizarea acestor plăți a fost creat printr-o serie de decizii luate la nivel guvernamental și în cadrul Ministerului Finanțelor. Printre acestea se numără transferarea unor proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență din componenta de împrumut în cea de grant, ceea ce a permis accesarea unor surse suplimentare de finanțare nerambursabilă. De asemenea, o parte dintre proiectele PNRR au fost mutate către programele politicii de coeziune, asigurând alte fonduri europene nerambursabile.
Un alt element important a fost creșterea nivelului încasărilor bugetare peste estimările inițiale, obținută printr-un efort considerat fără precedent al ANAF și printr-o abordare corectă față de mediul de business onest, ceea ce confirmă realismul măsurilor fiscale adoptate. În același timp, au fost realizate economii semnificative la cheltuielile de personal, ca urmare a reducerii sporului pentru condiții vătămătoare și a sporului pentru fonduri europene.
„Adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră a ultimilor ani în România, iar efortul bugetar de stingere a datoriilor este unul fără precedent, într-o țară care rostogolea datorii de la un an la altul. Iar întreg spațiul fiscal creat pentru alocarea acestor plăți este rezultatul mai multor decizii corecte luate împreună cu colegii de la Finanțe şi din Guvern:
am reușit să transferăm unele proiecte din PNRR din componenta de împrumut în cea de grant, obținând astfel surse suplimentare de finanțare nerambursabilă;
am mutat o parte dintre proiectele PNRR către programele politicii de coeziune, asigurând alte fonduri europene nerambursabile;
am obținut, printr-un efort fără precedent al ANAF și printr-o abordare corectă față de mediul de business onest, un nivel al încasărilor bugetare peste estimările inițiale, care confirmă realismul măsurilor fiscale adoptate;
am realizat economii semnificative la cheltuielile de personal, ca urmare a reducerii sporului pentru condiții vătămătoare și a sporului pentru fonduri europene;
am limitat cheltuielile cu bunuri și servicii în ultima parte a anului, în special la nivelul autorităților publice locale, în pofida unor reacții critice”, a scris ministrul.
Autoritățile au limitat și cheltuielile cu bunuri și servicii în ultima parte a anului
Autoritățile au limitat, de asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii în ultima parte a anului, în special la nivelul autorităților publice locale, în pofida unor reacții critice apărute în spațiul public. În viziunea ministrului Finanțelor, statul trebuie să devină un partener cu adevărat corect și predictibil pentru mediul de afaceri, aceasta fiind baza unui climat economic sănătos și direcția de construcție a relației dintre stat și economia reală în anul 2026 și în anii următori.
„Statul trebuie să fie un partener într-adevăr corect şi predictibil pentru mediul de afaceri. Aceasta este baza unui climat economic sănătos și direcția în care trebuie să construim relația dintre stat și economia reală în 2026 şi în anii următori”, a conchis ministrul.
