Competențele esențiale în noua eră a programării. AI-ul poate scrie cod în locul oamenilor, iar companiile caută acum altceva la angajare. Cum te protejezi dacă ai deja job

Inteligența artificială schimbă rapid meseria de programator, iar companiile se confruntă cu o dilemă neașteptată: cum mai evaluezi un candidat când AI poate scrie deja cod? Specialiștii spun că interviurile tehnice au rămas blocate în trecut, în timp ce cerințele angajatorilor și responsabilitățile inginerilor software se transformă de la o lună la alta.

Inteligența artificială schimbă radical meseria de programator, iar interviurile de angajare nu mai țin pasul cu realitatea

Inteligența artificială transformă rapid industria software, iar procesul de recrutare pentru programatori pare să fi rămas în urmă. Într-o perioadă marcată de concedieri masive în sectorul tehnologic și de adoptarea accelerată a instrumentelor AI, companiile se confruntă cu o provocare nouă: cum mai identifici un inginer software valoros atunci când inteligența artificială poate scrie deja o mare parte din cod?

Experții în carieră și profesioniștii din industrie spun că responsabilitățile programatorilor s-au schimbat atât de repede, încât metodele tradiționale de evaluare a candidaților nu mai reflectă realitatea muncii de zi cu zi.

„Aș spune că inteligența artificială a lovit interviurile pentru ingineri ca o bombă atomică”, a declarat Stefan Mai, fost inginer la Meta și Amazon și cofondator al serviciului de pregătire pentru interviuri tehnice Hello Interview.

Industria dezvoltării software a fost una dintre primele afectate vizibil de AI. Un raport al diviziei de cercetare Google publicat anul trecut arăta că 90% dintre angajații din tehnologie folosesc deja inteligența artificială pentru sarcini precum scrierea și modificarea codului, cu 14 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent, notează CNN.

Inteligența artificială preia tot mai multe sarcini tehnice ale programatorilor

Instrumentele AI pot astăzi să scrie cod și documentație, să analizeze date, să explice concepte de programare și să ajute la identificarea și rezolvarea erorilor. Potrivit unor lideri din industrie, acest lucru permite companiilor să dezvolte produse într-un ritm mult mai rapid.

Greg Brockman, președintele OpenAI, a povestit recent că un inginer al companiei a folosit inteligența artificială pentru a implementa o modificare de sistem care, în mod normal, ar fi necesitat o săptămână întreagă de muncă din partea echipei sale.

La Google, multe aplicații interne sunt scrise „în mare parte” cu ajutorul instrumentului AI de programare Antigravity, potrivit lui Varun Mohan, director în cadrul Google DeepMind.

La rândul său, Boris Cherny, coordonatorul Claude Code din cadrul Anthropic, scria în decembrie pe platforma X că „100% din contribuțiile mele la produs în ultimele 30 de zile au fost scrise de Claude Code”.

Cherny consideră că rolul inginerului software se mută treptat de la scrierea efectivă a codului către luarea deciziilor strategice și coordonarea procesului de dezvoltare. În opinia sa, denumirea de „inginer software” ar putea fi înlocuită în viitor cu una precum „constructor” sau „creator”, care ar descrie mai bine noua realitate a profesiei.

Totuși, reprezentanții marilor companii insistă că AI nu este concepută pentru a înlocui programatorii.

„Credem că dezvoltatorii ar trebui să își petreacă cea mai mare parte a timpului încercând să își dea seama ce ar trebui să construiască. Aceasta este întreaga întrebare”, a spus Mohan.

Madhu Kurup, vicepreședinte pentru inginerie la Indeed, compară rolul AI în programare cu cel al Google Maps în călătorii. Aplicația poate indica traseul, poate avertiza asupra traficului și poate sugera opriri pe drum, dar nu stabilește destinația și nici momentul plecării.

Cu toate acestea, încrederea în codul generat automat rămâne limitată. Potrivit raportului Google, 46% dintre lucrătorii din tehnologie au declarat că au doar o încredere moderată în calitatea codului produs de AI, iar 31% au spus că instrumentele de acest tip au îmbunătățit doar ușor rezultatele finale.

Testele tradiționale de recrutare nu mai reflectă modul real de lucru

Pe măsură ce AI devine un instrument esențial în activitatea programatorilor, procesul de recrutare continuă să se bazeze pe examene și teste concepute pentru o eră anterioară.

Ani la rând, companiile au evaluat candidații prin probe standardizate de programare, comparate adesea cu testele SAT, însă adaptate domeniului software. Problema este că aceste evaluări nu măsoară capacitatea unui candidat de a colabora cu un sistem AI, de a delega sarcini către agenți software sau de a utiliza inteligența artificială pentru rezolvarea eficientă a problemelor.

Jordan Leonard, cofondator și director operațional al rețelei de recrutare Leopard.FYI, afirmă că mulți ingineri consideră acum că aceste teste nu mai reflectă „cum va arăta efectiv munca lor”.

Experiența dezvoltatorului software David Barajas ilustrează această situație. În ultimele luni, el a participat la aproximativ cinci sau șase interviuri de angajare, însă niciun angajator nu i-a cerut să demonstreze modul în care folosește instrumente moderne precum Cursor.

„Primul lucru pe care îl spun este că nu ai voie să folosești niciun instrument AI, nicio asistență AI, nimic care să te ajute să rezolvi această problemă”, a relatat acesta.

Sujata Sridharan, care a lucrat recent la compania fintech Bolt și are aproape un deceniu de experiență în dezvoltare software, spune că majoritatea companiilor continuă să utilizeze aceleași teste tradiționale, axate pe înțelegerea codului și nu pe colaborarea cu AI.

„Există acel decalaj, iar el doar s-a mărit din cauza inteligenței artificiale”, a spus ea.

Temerile privind frauda în timpul interviurilor au contribuit la menținerea acestor practici. Unele companii au interzis inițial utilizarea AI în timpul testelor tehnice, iar unii candidați au fost chiar obligați să își partajeze ecranul pentru a demonstra că nu folosesc astfel de instrumente.

Potrivit lui Stefan Mai, preocupările legate de copiat au existat dintotdeauna, însă odată cu apariția AI acestea „au crescut cu adevărat la un nivel neobișnuit”.

Cerințele pentru angajare se schimbă de la o lună la alta

O altă dificultate este viteza cu care evoluează tehnologia.

Jordan Leonard a oferit exemplul unei companii care căuta un candidat cu experiență în Ruby on Rails. După doar trei săptămâni, cerința a fost eliminată, deoarece AI putea traduce cu ușurință codul scris în alte limbaje către Ruby on Rails.

„Pare o țintă în mișcare, literalmente de la o săptămână sau o lună la alta”, a explicat Leonard.

În acest context, unele firme experimentează noi metode de recrutare. Unele startup-uri invită candidații să lucreze la sediu timp de câteva ore pentru a observa modul real în care își desfășoară activitatea. În paralel, devine tot mai obișnuit ca managerii să permită folosirea AI în timpul testelor tehnice.

Totuși, nici aceste soluții nu rezolvă complet problema. Sujata Sridharan spune că, în activitatea sa de zi cu zi, lucrează permanent împreună cu instrumente AI pentru a analiza și rezolva probleme complexe. În timpul testelor tehnice, însă, utilizarea AI este adesea redusă la rolul unui simplu înlocuitor pentru scrierea manuală a codului.

Pentru Stefan Mai, situația rămâne una fără o soluție clară.

„Este încă o problemă nerezolvată”, a afirmat el.

Concedierile și automatizarea sporesc temerile privind viitorul profesiilor intelectuale

Pe lângă schimbările din procesul de recrutare, AI influențează și piața muncii.

Companii importante precum Meta, Nike, Intuit sau UPS au anunțat în ultimii ani concedieri, iar inteligența artificială este invocată frecvent ca unul dintre motive. Potrivit unui raport recent al Goldman Sachs, AI reduce deja creșterea lunară a numărului de locuri de muncă din SUA cu aproximativ 16.000 de posturi pe an.

David Shrier, profesor de AI și Inovație la Imperial College London, consideră că profesiile bazate pe activitate intelectuală sunt cele mai expuse, notează tot CNN.

„Cele mai valoroase locuri de muncă, cele pentru care îi încurajăm pe oameni să meargă la facultate – inginer software, specialist financiar, contabil, avocat – multe dintre aceste profesii cognitive sunt cele mai vulnerabile la automatizarea prin inteligență artificială”, a declarat acesta.

Specialiștii subliniază însă că oamenii nu vor dispărea complet din ecuație. Ei recomandă angajaților să își analizeze atent atribuțiile și să identifice activitățile repetitive și predictibile, cele mai expuse automatizării.

Competențele greu de replicat de către AI vor deveni tot mai valoroase

În schimb, competențele greu de replicat de către AI – creativitatea, relațiile interpersonale, înțelegerea contextului social și capacitatea de a genera idei originale – vor deveni tot mai valoroase.

„AI este slabă la creativitate, dar surprinzător de bună la dezvoltarea unor idei creative deja existente.

Însă este în continuare nevoie de om pentru a veni cu ideea și pentru a ghida AI către ceva interesant”, a spus Shrier.

Experții recomandă și familiarizarea cât mai rapidă cu noile instrumente. În loc să evite AI, angajații sunt încurajați să învețe să o folosească în avantajul lor și să înțeleagă modul în care agenții autonomi și sistemele inteligente pot crește productivitatea.

Chiar și în industriile cel mai puternic afectate de automatizare, rolul oamenilor va rămâne esențial. După cum subliniază specialiștii, AI poate prelua sarcinile repetitive, însă responsabilitățile care implică judecată, creativitate și luarea deciziilor vor continua să necesite intervenție umană.

„În cele mai bune scenarii, sarcinile mai banale care fac parte din locurile de muncă de astăzi vor fi preluate de AI, în timp ce activitățile mai interesante și mai satisfăcătoare vor fi realizate de oameni, probabil cu sprijinul inteligenței artificiale.

Este foarte probabil, dacă istoria ne oferă un indiciu, să apară și locuri de muncă noi, formate din combinații complet noi de sarcini”, a concluzionat Oded Nov, profesor de managementul tehnologiei la Universitatea din New York.