Comisia Europeană solicită din nou admiterea la Spațiul Schengen a Croației, Bulgariei și României

Comisia Europeană a publicat un raport privind starea Spațiului Schengen, reiterând importanța aderării Croației, Bulgariei și României. Încă din 2011, Comisia a militat în mod activ pentru finalizarea spațiului Schengen, îndemnând statele membre să ia rapid măsurile necesare pentru a permite aderarea acelor state membre ale UE care nu fac încă parte pe deplin din spațiul fără controale la frontierele interne.

Comisia Europeană şi-a reiterat marţi recomandarea ca trei state membre ale UE – Croaţia, Bulgaria şi România – să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022, publicat marţi pe site-ul Executivului UE.

Comisia Europeană subliniază importanța admiterii Croaţiei, Bulgariei şi României

Este prima dată când Comisia Europeană prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut.

Documentul reiterează ”importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Acelaşi lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această ţară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”.

Raportul privind starea spaţiului Schengen va constitui baza pentru discuţiile dintre deputaţii Parlamentului European şi miniştrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie şi a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Listă de acțiuni prioritare stabilită de raport

Raportul stabileşte o listă de acţiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, cum ar fi punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice şi a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor; valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră; asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor; asigurarea faptului că Frontex îşi atinge întregul potenţial al mandatului său; eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne şi adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la crearea sa, în 1985, spaţiul Schengen a adus o schimbare în viaţa de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în altul. Oamenii şi-au organizat viaţa în funcţie de libertăţile oferite de spaţiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.