CNIR dă startul proiectării pentru 45 km din Autostrada Unirii A8. Lucrările sunt pregătite să înceapă în 2027 pe tronsoanele Moțca–Iași

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis ordinul pentru proiectarea a 45 km ai Autostrăzii A8 Moțca–Iași, finanțați prin programul SAFE, pentru a dezvolta infrastructura Moldovei. Proiectarea începe pe 24 august 2026.

CNIR a emis ordinul pentru proiectarea a 45 km din Autostrada A8 Moțca–Iași

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis astăzi, 12 iunie 2026, Ordinul de Începere pentru tronsoanele 1 și 3 ale Autostrăzii Unirii A8 și a stabilit data de 24 august 2026 pentru începerea perioadei de proiectare a celor 45 de kilometri, care vor fi construiți cu finanțare din Programul SAFE. Contractele pentru proiectarea și execuția tronsoanelor 1 Moțca-Târgu Frumos și Lețcani-Iași au fost semnate în urmă cu două săptămâni, constructori fiind companii din România și Spania.

„Am emis, astăzi, Ordinul pentru începerea proiectării pentru 45 de kilometri ai A8 cu finanțare SAFE. Sunt două tronsoane cu o complexitate tehnică ridicată, cu numeroase lucrări de artă, poduri, pasaje și tuneluri, iar după cele 10 luni alocate etapei de proiectare, lucrările efective vor începe în iunie 2027, în sezonul favorabil construcțiilor”, a precizat Gabriel Budescu, director general al CNIR.

Tronsonul 1 Moțca-Târgu Frumos (27 km) include: 36 de structuri, poduri, viaducte, patru tuneluri, trei noduri rutiere (Moțca, Pașcani și Târgu Frumos). Pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin-Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv A7-Autostrada Moldovei Bacău-Pașcani va fi construit cu prioritate, în termen de maximum 12 luni, un segment de autostradă de 5,5 kilometri.

Pe Tronsonul 3 Lețcani-DN 24 (Iași), cu o lungime de aproape 18 kilometri vor fi construite: 18 pasaje, șase tunele, două noduri (nod rutier la intersecția cu DJ 282 și nod rutier intersecție cu DN 24.

CNIR analizează 16 trasee pentru drumul rapid București–Giurgiu, urmând să selecteze două variante

Pentru proiectul CNIR „Drum de mare viteză București-Giurgiu”, Prestatorul analizează, în etapa analizei multicriteriale (AMC1) 16 alternative de traseu pentru a stabili costul, timpul de parcurs și impactul asupra mediului în cazul fiecărei alternative. Această etapă cuprinde o variantă largă de trasee pentru a acoperi toate posibilitățile și conexiunile și are la bază constrângerile de mediu (Sit Natura 2000), investițiile de pe traseu sau restricții ale autorităților naționale, a transmis, zilele trecute, CNIR.

După finalizarea acestei etape se vor selecta cele mai bune două variante conform criteriilor: tehnic (riscuri geofizice, geotehnice și hidrogeologice), financiar (costuri), mediu social (accesibilitatea către zonele deservite).

Variantele de traseu analizate în această etapă asigură conectivitatea cu rețeaua rutieră existentă Autostrada A0 București, Autostrada A1 București-Pitești, Autostrada Soarelui-A2 și Centura Giurgiu, respectiv cu viitoarele investiții A6 București-Alexandria și noul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse 2.

În urma AMC1, din studierea condițiilor de teren, a legăturilor de trafic asigurate, dar și având în vedere criteriile tehnice, economice și de mediu, Compania Națională de Investiții Rutiere va selecta, pentru a fi analizate în etapa următoare, AMC2, primele două variante care vor obține cel mai bun punctaj.

Varianta finală de traseu va putea fi confirmată exclusiv după ce va fi stabilită poziția noului pod peste Dunăre.

CNIR a reamintit faptul că „Autostrada București-Giurgiu” este un obiectiv strategic, fiind primul drum de mare viteză care se proiectează la frontiera cu Bulgaria. Asigurare condițiilor de transport la standarde europene pe acest coridor devine cu atât mai necesară, cu cât lucrările la Autostrada Ruse-Veliko Tarnovo (133 km), care va asigura legătura cu Sofia și mai departe cu Grecia și Turcia au început în urmă cu câteva zile și pe tronsonul Ruse-Byala.