CNI a primit 2,5 miliarde de lei pentru investiții în 2026. Sunt derulate proiecte majore în spitale, infrastructură și digitalizare

Compania Națională de Investiții (CNI) va avea la dispoziție un buget de 2,5 miliarde de lei în 2026 pentru continuarea investițiilor publice, în condițiile în care gestionează aproximativ 1.000 de proiecte aflate în implementare la nivel național. Strategia companiei se concentrează pe finalizarea obiectivelor aflate în stadii avansate de execuție, menținerea unui ritm susținut al lucrărilor și dezvoltarea infrastructurii educaționale, medicale, sportive și culturale, în paralel cu accelerarea procesului de digitalizare și optimizarea managementului proiectelor.

CNI a anunțat investiții majore în spitale, stadioane și infrastructură

Potrivit directorului general al CNI, Manuela Irina Pătrășcoiu, pentru anul 2026 este estimată recepția și darea în folosință a peste 200 de obiective, în ciuda constrângerilor bugetare și legislative care afectează sectorul construcțiilor.

În prezent, portofoliul companiei include o serie de investiții majore aflate în diferite stadii de execuție. În domeniul educației și culturii sunt în derulare reabilitarea sediului istoric al Academiei Române, construirea unui cămin studențesc pentru Universitatea de Vest din Timișoara și restaurarea Palatului Universității din București.

În sectorul sportiv, CNI dezvoltă sălile polivalente din Brașov și Tulcea, precum și stadioanele „Gheorghe Hagi” din Constanța și Arena Multifuncțională Dinamo. În sănătate și infrastructură se află în execuție Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Spitalul Orășenesc Sinaia și drumul județean DJ 102I Valea Doftanei, considerat un proiect strategic pentru descongestionarea traficului către centrul țării. Totodată, compania implementează și proiectul Centrului pentru optică de mare putere din Măgurele, județul Ilfov.

Pe termen scurt și mediu, prioritățile investiționale sunt aliniate direcțiilor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și vizează domenii cu impact social major. O componentă importantă este educația timpurie, prin Programul „Sfânta Ana”, destinat extinderii rețelei naționale de creșe. Aceste unități sunt construite după proiecte-tip moderne, adaptate diferitelor dimensiuni, respectă standardele nZEB și utilizează surse regenerabile de energie.

CNI continuă modernizarea infrastructurii medicale

În sănătate, CNI continuă modernizarea infrastructurii medicale, cu accent pe spitale județene și centre specializate construite conform celor mai recente norme europene privind siguranța sanitară. În domeniul sportului sunt dezvoltate baze sportive multifuncționale pentru comunități și arene de mari dimensiuni capabile să găzduiască competiții internaționale.

Investițiile în cultură și patrimoniu urmăresc restaurarea monumentelor istorice și transformarea acestora în spații culturale moderne, dotate cu tehnologie de ultimă generație.

Conducerea companiei apreciază că ritmul actual de implementare a investițiilor este unul susținut și stabil, în pofida presiunilor inflaționiste, a constrângerilor bugetare și a modificărilor legislative recente. Capacitatea de a menține un volum ridicat de proiecte este reflectată de obiectivul de a recepționa peste 200 de investiții în 2026.

Pentru susținerea acestui ritm, CNI a consolidat mecanismele de monitorizare a progresului fizic și financiar prin introducerea unor sisteme digitale care permit urmărirea în timp real a stadiului fiecărui proiect. Aceste instrumente facilitează identificarea rapidă a blocajelor și intervenția înainte ca acestea să provoace întârzieri semnificative.

În paralel, au fost optimizate fluxurile administrative privind analiza și aprobarea documentațiilor, precum și comunicarea cu beneficiarii și antreprenorii. Digitalizarea proceselor de depunere și evaluare a solicitărilor contribuie la reducerea timpilor de răspuns și la creșterea predictibilității în implementarea investițiilor.

Activitatea companiei este influențată și de prevederile OUG nr. 87/2025

Totuși, activitatea companiei este influențată și de prevederile OUG nr. 87/2025. Actul normativ stabilește că pentru proiectele aflate sub pragul de 50% stadiu fizic la momentul intrării sale în vigoare, ritmul de execuție din 2026 trebuie redus cu 50%. Această măsură impune actualizarea graficelor de execuție și extinderea duratelor contractuale.

În aceste condiții, strategia CNI este orientată către prioritizarea proiectelor aflate în stadii avansate, unde finalizarea rapidă poate genera beneficii imediate pentru comunități, dar și către menținerea unui echilibru între ritmul lucrărilor și sustenabilitatea financiară a portofoliului.

Bugetul de 2,5 miliarde de lei prevăzut prin Legea bugetului de stat nr. 43/2026 este destinat Programului Național de Construcții de Interes Public sau Social. Obiectivul principal este asigurarea continuității investițiilor deja începute și garantarea fluxurilor de plată către constructori, astfel încât proiectele aflate în execuție să fie finalizate fără întârzieri.

În ceea ce privește extinderea programelor, CNI urmărește o abordare bazată pe eficiență investițională. Compania intenționează să prioritizeze proiectele aflate aproape de finalizare, să utilizeze eficient resursele prin etapizarea investițiilor și să completeze finanțarea de la bugetul de stat cu surse externe, inclusiv fonduri europene și resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Posibilitatea dezvoltării portofoliului va depinde atât de ritmul de execuție al proiectelor existente

Posibilitatea dezvoltării portofoliului va depinde atât de ritmul de execuție al proiectelor existente, cât și de capacitatea de atragere a finanțărilor complementare.

Printre principalele dificultăți întâmpinate de companie se numără problemele legate de calitatea și completitudinea documentațiilor furnizate de beneficiari. Sunt frecvente situațiile în care documentele juridice, urbanistice sau cele referitoare la regimul proprietății nu sunt actualizate sau conforme, ceea ce generează întârzieri încă din fazele incipiente ale proiectelor.

La acestea se adaugă volatilitatea pieței construcțiilor, fluctuațiile prețurilor materialelor, modificările costurilor cu forța de muncă și dificultățile din lanțurile de aprovizionare. Deși există mecanisme legale pentru ajustarea prețurilor, acestea trebuie gestionate atent pentru a menține echilibrul financiar al proiectelor.

O altă provocare este reprezentată de capacitatea operațională a unor antreprenori. În practică, anumite companii se confruntă cu dificultăți financiare sau de mobilizare a resurselor, ceea ce poate genera întârzieri sau blocaje. În acest context, CNI a întărit mecanismele de monitorizare și intervenție contractuală.

Complexitatea proceselor de avizare și coordonare instituțională reprezintă, de asemenea, un factor critic. Întârzierile în obținerea avizelor, existența unor rețele necartografiate sau necesitatea descărcărilor arheologice pot afecta semnificativ termenele de execuție.

Conducerea companiei subliniază că infrastructura dezvoltată de CNI contribuie indirect la consolidarea capacității de răspuns a statului în contextul actual de securitate. Deși instituția nu implementează proiecte cu destinație militară, infrastructura rutieră modernizată facilitează mobilitatea rapidă a resurselor în situații de urgență, iar spitalele și centrele medicale moderne cresc capacitatea sistemului sanitar de a gestiona crize majore.

De asemenea, bazele sportive și infrastructura publică multifuncțională pot juca un rol complementar în gestionarea situațiilor de criză, prin asigurarea unor spații pentru organizare și suport operațional.

CNI consideră că investițiile publice reprezintă atât un motor al dezvoltării economice, cât și un pilon al stabilității sociale

În ceea ce privește reziliența națională, CNI consideră că investițiile publice reprezintă atât un motor al dezvoltării economice, cât și un pilon al stabilității sociale. Modernizarea infrastructurii medicale, inclusiv prin proiecte precum Institutul Regional de Oncologie Timișoara și Spitalul „Agrippa Ionescu”, urmărește crearea unor unități capabile să funcționeze eficient în orice scenariu și să răspundă unor nevoi complexe și imprevizibile.

Totodată, dezvoltarea infrastructurii în comunitățile mici și medii, prin utilități, baze sportive și așezăminte culturale, contribuie la reducerea disparităților teritoriale și la limitarea depopulării.

Integrarea standardelor de eficiență energetică și a tehnologiilor moderne transformă investițiile în active sustenabile pe termen lung. Clădirile eficiente energetic reduc costurile operaționale și cresc autonomia comunităților în fața unor eventuale crize energetice.

Un rol important în strategia companiei îl are Programul guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana”, unul dintre cele mai ample proiecte dedicate educației timpurii. Programul este finanțat atât prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, în cadrul subprogramului „Unități și instituții de învățământ de stat”, cât și prin fonduri din PNRR, prin Componenta C15 – Educație.

Noile creșe sunt construite după standarde moderne și sustenabile, folosind inclusiv panouri fotovoltaice pentru asigurarea unei părți din necesarul de energie. Clădirile sunt organizate în trei zone distincte (administrativă, destinată copiilor și tehnico-gospodărească) și includ dormitoare, camere de joacă, vestiare, grupuri sanitare, spații pentru servirea mesei, cabinet medical, spălătorie, călcătorie, biberonerie și bucătărie.

Până în prezent au fost inaugurate 68 de creșe prin Programul „Sfânta Ana”, dintre care 22 doar în anul 2026.

Un alt proiect strategic gestionat de CNI vizează consolidarea capacității sistemului sanitar de a răspunde situațiilor de urgență

Un alt proiect strategic gestionat de CNI este „Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II”, cu o valoare totală de peste 210 milioane de euro. Programul, implementat în perioada iunie 2021 – decembrie 2029, urmărește consolidarea capacității sistemului sanitar de a răspunde situațiilor de urgență și creșterea rezilienței acestuia pe termen lung.

Proiectul prevede reabilitarea, reamenajarea și extinderea a 26 de unități sanitare din întreaga țară. Până în prezent, șapte obiective au fost recepționate, 16 se află în execuție, iar trei sunt în faza de promovare.

Potrivit conducerii CNI, atât Programul „Sfânta Ana”, cât și investițiile realizate prin proiectul dedicat consolidării sistemului sanitar demonstrează că strategia de finanțare a companiei nu se bazează exclusiv pe fondurile de la bugetul de stat, ci valorifică activ surse complementare pentru dezvoltarea unor proiecte esențiale în domenii-cheie precum educația și sănătatea. Bugetul alocat pentru 2026 creează astfel premisele continuării și extinderii unor programe cu impact structural major asupra infrastructurii publice din România.