Claudia Sofianu, EY România: Cum arată piața muncii din România în ochii investitorilor?

Piaţa muncii din România a fost mult timp văzută ca unul dintre principalele puncte forte ale ţării, însă în 2025 a ajuns să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru anii care urmează.

Piața muncii și investițiile în România în 2025: de la cantitate la competențe și inovație

Potrivit EY Attractiveness Survey 2025, investitorii continuă să aprecieze disponibilitatea forței de muncă din România, însă atenția s-a mutat de la costuri către calitate, punând accent pe competență și adaptabilitate. Peste jumătate dintre investitori (55%) consideră că piața muncii s-a îmbunătățit în ultimii ani, un procent mai ridicat decât în multe alte domenii.

România rămâne atractivă pentru sectoarele de servicii, producție și manufacturier, dar companiile nu mai caută doar forță de muncă numeroasă, ci specialiști cu abilități relevante pentru industrii în schimbare. Cererea pentru profiluri tehnice și digitale este în creștere, incluzând ingineri, experți în energie, specialiști în AI și automatizare. Tot mai multe firme semnalează nevoia urgentă de formare practică și de măsuri care să îi determine pe tineri să rămână în România după absolvire.

Investițiile se concentrează pe inovație

În 2025, 41% dintre investitori intenționează să-și extindă operațiunile de cercetare și dezvoltare (R&D) în România. Aceasta indică faptul că țara începe să fie percepută nu doar ca un hub de producție, ci și ca un mediu propice pentru dezvoltarea de idei, tehnologii și produse inovatoare.

Cu toate acestea, optimismul mediului de afaceri nu se reflectă încă în rezultate concrete: România rămâne pe ultimul loc în UE privind cheltuielile brute pentru R&D, cu doar 0,52% din PIB, față de media europeană de 2,26%.

Facilități fiscale pentru cercetare-dezvoltare

România oferă un pachet competitiv de facilități fiscale pentru stimularea investițiilor în R&D:

Deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile pentru proiectele de R&D, aplicată la calculul impozitului pe profit, pentru costurile directe cu personalul de cercetare, echipamente și materiale.

Amortizare accelerată pentru echipamentele folosite în cercetare, permițând deducerea unei părți semnificative din valoarea acestora încă din primul an.

Scutire de impozit pe venit pentru angajații implicați direct în activități de cercetare.

Pentru companiile care desfășoară exclusiv activități de R&D, există posibilitatea teoretică de scutire totală de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate.

Din 2024, deducerea suplimentară de 50% se aplică și contribuabililor care datorează impozit minim pe cifra de afaceri, extinzând astfel accesul la facilități fiscale.

Pentru a beneficia de aceste avantaje, companiile trebuie să documenteze riguros activitățile de R&D, să definească proiecte conforme cu standarde internaționale și, în cazul contribuabililor mari, să obțină certificarea proiectelor în registrul oficial de experți. În ciuda cadrului fiscal favorabil, utilizarea efectivă a acestor facilități rămâne redusă, din cauza complexității administrative și a cerințelor stricte de documentare.

Educația și mobilitatea: provocări și oportunități pentru piața muncii din România

Un aspect esențial evidențiat de studiul EY Attractiveness Survey 2025 este necesitatea adaptării curriculei școlare la cerințele actuale ale companiilor. Aproape o treime dintre respondenți (31%) consideră că programa educațională trebuie actualizată pentru a reflecta nevoile reale ale pieței muncii, în timp ce 25% identifică creșterea mobilității forței de muncă, inclusiv prin politici mai flexibile de recrutare internațională, drept o prioritate.

România a făcut pași importanți în adaptarea cursurilor educaționale și a programelor de formare profesională la cerințele moderne ale pieței muncii. În învățământul preuniversitar, de exemplu, au fost introduse module de educație digitală și programare încă din ciclul gimnazial, pregătind elevii pentru o piață a muncii tot mai tehnologizată.

Cu toate acestea, pentru a-și menține atractivitatea pe termen lung, România trebuie să asigure o legătură strânsă între mediul academic și mediul de afaceri, astfel încât programele educaționale și profesionale să fie modificate rapid și flexibil, în concordanță cu cerințele industriei și serviciilor.

În ansamblu, piața muncii din România rămâne atractivă pentru investitori, însă avantajul bazat exclusiv pe costuri reduse ale forței de muncă începe să se diminueze. Competitivitatea viitoare va depinde de capacitatea României de a-și adapta forța de muncă la noile realități: digitalizare, tranziție verde, automatizare și inovație.

Păstrarea și atragerea talentului calificat: provocări și oportunități pentru România în 2025

O provocare tot mai vizibilă pe piața muncii din 2025, strâns legată de competitivitate, este capacitatea României de a păstra și atrage forță de muncă calificată în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. În contextul unui exod regional de specialiști, câteva țări din grupul Visegrad (Polonia, Cehia) au accelerat politicile de atragere a experților străini, oferind facilități fiscale și programe dedicate centrelor de competență.

În Cehia, programul „Key and Research Staff” simplifică procedurile de viză și rezidență pentru specialiști străini în roluri de management și cercetare, oferind termene reduse de procesare și acces facil pentru familii. De asemenea, inițiativa „Digital Nomad” permite profesioniștilor IT și freelancerilor să lucreze remote din Cehia, cu viză valabilă până la un an. În Polonia, programul „Poland.Business Harbour” a facilitat relocarea specialiștilor IT, a startup-urilor și a companiilor tehnologice, oferind suport pentru vize, integrare și conectarea la ecosistemul local de afaceri. Scopul acestor programe este clar: transformarea acestor țări în hub-uri regionale pentru talent calificat și inovație digitală.

România a făcut pași similari prin programul de viză pentru nomazi digitali, introdus prin legea nr. 22/2022, care modifică OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor. Această legislație recunoaște oficial categoria „nomad digital” și creează cadrul legal pentru ca profesioniștii să poată locui și lucra temporar în România. Nomadul digital este definit ca cetățean din afara UE/SEE, care fie este angajat la o companie înregistrată în străinătate, fie deține o astfel de companie și își desfășoară activitatea remote folosind tehnologii de comunicații.

Conform ghidului „Romania Digital Nomad Visa Guide (2025 Requirements)”, aceștia pot obține o viză D de lungă ședere pentru până la 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 12 luni, dacă sunt îndeplinite condițiile. Printre criteriile de eligibilitate se numără: dovada unui venit constant de cel puțin trei ori salariul mediu brut lunar în ultimele șase luni, asigurare medicală care acoperă întreaga perioadă de ședere și documente care atestă activitatea profesională remote pentru o companie străină.

Chiar dacă nu există încă date publice privind succesul programului, premisele sunt favorabile, iar România se află într-o poziție competitivă: costuri de trai accesibile, infrastructură digitală bine dezvoltată și proceduri administrative flexibile. Aceste avantaje sugerează că țara poate deveni o destinație atractivă pentru talentul global mobil, sprijinind astfel evoluția unei piețe a muncii mai dinamice și orientate spre inovație.