Ciolacu contestă rolul Guvernului Bolojan în programul SAFE și invocă documente oficiale: Bolojan minte cu nerușinare

Tensiunile politice pe tema programului SAFE se amplifică, după un nou schimb de acuzații între fostul premier Marcel Ciolacu și actualul șef al Guvernului, Ilie Bolojan. Disputa vizează responsabilitatea pentru schema de gestionare a programului de înzestrare militară, estimat la 16 miliarde de euro.

Marcel Ciolacu susține că întreaga schemă de gestionare a programului SAFE a fost realizată în mandatul Guvernului condus de Ilie Bolojan, contrazicând declarațiile actualului premier. Reacția fostului lider PSD vine după ce Bolojan a afirmat că această schemă ar fi fost stabilită și votată în perioada în care Ciolacu era prim-ministru.

Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan de minciună în cazul programului SAFE

Fostul premier afirmă înt-o postare realizată pe Facebook că documentele oficiale indică faptul că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE a fost realizată prin Ordonanța de Urgență 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025, în timpul guvernării Bolojan. De asemenea, Ciolacu precizează că Decizia prim-ministrului nr. 524 din 21 noiembrie 2025, prin care a fost stabilită componența grupului de lucru interinstituțional, este semnată tot de Ilie Bolojan.

„Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE”.
Documentele oficiale spun cu totul ALTCEVA: Desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE, s-a făcut prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025 – sub guvernul Bolojan, NU sub guvernul Ciolacu!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

În continuare, fostul premier arată că Senatul a votat OUG 62/2025 pe 17 decembrie 2025, ceea ce înseamnă că votul invocat de Bolojan a avut loc în perioada propriului său mandat. Totodată, Legea 4/2026, care finalizează cadrul juridic al programului, a fost promulgată în 2026, tot sub guvernarea actualului premier.

Ciolacu mai subliniază că singurul element anterior mandatului lui Bolojan este Regulamentul (UE) 2025/1106, adoptat de Consiliul Uniunii Europene pe 27 mai 2025, însă acesta reprezintă un act european și nu o schemă națională de gestionare.

În opinia fostului premier, schema nu a fost stabilită în mandatul său, ci printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Bolojan în noiembrie 2025. El mai susține că actualul premier a semnat personal decizia de constituire a grupului de lucru, pe care îl descrie ca fiind format din apropiați ai acestuia.

„Decizia Prim-Ministrului nr. 524/21 noiembrie 2025 – care numește nominal componența grupului de lucru interinstituțional – este semnată de Ilie Bolojan, NU de Marcel Ciolacu.
Senatul a votat OUG 62/2025 pe 17 decembrie 2025, deci „votul” pe care Bolojan îl invocă a fost dat de Parlament în guvernarea sa. Legea 4/2026 care finalizează cadrul juridic a fost promulgată în 2026, sub guvernul Bolojan.

Singurul element care s-a petrecut înaintea mandatului Bolojan este Regulamentul (UE) 2025/1106, adoptat de Consiliul UE pe 27 mai 2025, dar acesta este un act european, nu o „schemă românească de gestionare”! Deci, schema n-a fost stabilită „în mandatul Ciolacu”, ci prin ordonanță de urgență a guvernului Bolojan, pe 20 noiembrie 2025! Iar Ilie Bolojan a semnat personal, Decizia 524/2025 pentru numirea grupului de lucru, plin de acoliții săi!

Fostul premier critică structura grupului de lucru, pe care o consideră una politică și nu una bazată pe expertiză militară

Ciolacu oferă și detalii privind componența grupului de lucru, menționând că acesta este condus de Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, și îi include pe Mihnea-Claudiu Drumea, secretar de stat la Cancelarie din partea PNL, Andrei-Răzvan Lupu, consilier de stat din partea USR, Radu Burnete, consilier prezidențial, precum și reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Finanțelor și Serviciului Român de Informații, despre care afirmă că ar avea un rol subordonat, fără decizie politică finală.

Fostul premier critică structura grupului, pe care o consideră una politică și nu una bazată pe expertiză militară, afirmând că aceasta ar fi condusă de un reprezentant politic numit la șefia Cancelariei pentru a coordona programul de înzestrare. În acest context, el susține că nu există transparență în privința criteriilor de atribuire, menționând că în actele normative adoptate nu ar fi prevăzută o grilă completă de evaluare și că deciziile ar fi fost influențate exclusiv de preț și termen.

„Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus șef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialiști MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO!!!

De aceea s-a ajuns ca nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie! În niciunul dintre actele normative votate de Parlament nu există grila de criterii completă.

De aceea, când Bolojan vinde public „minim 50% producție în România”, el încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaș grup industrial german, ce primește 7 din 15 contracte. Abia asta este cu adevărat trădare de țară!”, a mai scris fostul premier.

Această situație a dus la o concentrare semnificativă a contractelor către un singur producător străin

Ciolacu afirmă că această situație a dus la o concentrare semnificativă a contractelor către un singur producător străin, indicând suma de 5,69 miliarde de euro, reprezentând 68,3% din total, atribuită unui grup industrial german, care ar fi primit 7 din cele 15 contracte din program.

În același timp, fostul premier susține că singura investiție locală în domeniul apărării, respectiv fabrica de pulberi ce urmează să fie deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană, este rezultatul unui proiect realizat în perioada mandatului său, împreună cu fostul ministru al Economiei, Radu Oprea. El adaugă că și achiziția Portului Giurgulești ar fi fost rezultatul negocierilor purtate de el împreună cu Sorin Grindeanu.

„Ce știe însă și nu spune Bolojan este că singura investiție locală în apărare, fabrica de pulberi care va fi deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană, este un proiect realizat de mine, împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea. Așa cum achiziția de către România a Portului Giurgulești este rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu și Grindeanu”, a scris Ciolacu.

Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că își asumă meritele altora și că încearcă să transfere responsabilitatea pentru deciziile din programul SAFE, susținând totodată că actualul premier ar fi făcut declarații inexacte și în alte domenii, precum deficitul bugetar și inflația.

„Prea-cinstitul Bolojan minte și atunci când se laudă cu munca altuia, minte și atunci când vrea să arunce pe alții vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE. Așa cum a mințit și cu deficitul, cum a mințit și cu inflația.

Din fericire, nu mai are multe zile în care să-i mai poată minți pe români. Din 5 mai, el devine doar amintirea unui nefericit accident politic, unul cu multe milioane de români victime nevinovate!”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Ilie Bolojan a respins acuzațiile

De cealaltă parte, Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a susținut, într-o conferință de presă susținută la Suceava, că schema de gestionare a programului SAFE a fost stabilită și votată în mandatul lui Marcel Ciolacu. Premierul a afirmat că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului a fost făcută la propunerea fostului premier și că această decizie a trebuit respectată ulterior pentru continuitatea proiectului.

Bolojan a mai precizat că, la momentul adoptării acelor decizii, nu era cunoscut cine va ocupa funcțiile de premier sau cancelar, sugerând că responsabilitatea inițială aparține conducerii anterioare a Guvernului.

„Întrebarea este tendenţioasă şi eronată. Şi voi face precizările de rigoare. În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit şi s-a votat schema de gestionare a programului SAFE. Şi la data respectivă, la propunerea premierului, Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată ca integrator al gestionării SAFE. În primul rând, este o decizie luată în mandatul premierului Ciolacu, care a trebuit respectată, ca anumite lucruri să continue. Asta ca să clarificăm lucrurile, da? Pentru că nimeni nu ştia la data respectivă cine vine premier, cine va fi cancelar. Verificaţi cine era premier, cine era cancelar ca să îi întrebaţi de ce au propus asta”, a spus Bolojan.