Ciolacu: Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creşterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan!
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea-Marcel Ciolacu
Fostul premier social-democrat Marcel Ciolacu susține că datele economice pentru anul 2024 ar fi fost manipulate, astfel încât o creștere economică să fie prezentată drept recesiune. El afirmă că această măsură ar urmări să mascheze ceea ce consideră a fi un „dezastru economic” în mandatul premierului Ilie Bolojan.
Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 pentru a ascunde problemele economice
Fostul premier social-democrat Marcel Ciolacu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că datele economice aferente anului 2024 ar fi fost modificate după doi ani, astfel încât o creștere reală a economiei să fie prezentată drept recesiune. Ciolacu susține că această ajustare statistică ar avea ca scop să mascheze dificultățile economice din mandatul premierului Ilie Bolojan și a descris scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, drept de patru ori mai mare decât prognozele analiștilor, evidențiind ceea ce consideră a fi „cea mai grosolană manipulare a statisticii”.
”Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creşterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan! Acestea este cea mai grosolană manipulare a statisticii ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât aşteptările tuturor anailiştilor”, a scris Marcel Ciolacu, vineri, într-o postare pe Facebook.
El susține că „românii nu mai pot fi păcăliți cu cifre”, explicând că oamenii observă singuri creșterea prețurilor în magazine, faptul că veniturile nu mai fac față costului vieții, tot mai multe firme își închid activitatea și că spitalele și școlile se confruntă tot mai des cu situații de criză.
Marcel Ciolacu afirmă că premierul își asumă pe nedrept evoluția economică din 2025. El susține că Bolojan se laudă cu o creștere de 0,6% pentru anul trecut, deși această performanță se bazează în mare parte pe avansul înregistrat în primele două trimestre, perioadă în care, potrivit lui Ciolacu, premierul ar fi avut un rol marginal. În schimb, contracția din ultimele două trimestre, pe care fostul lider PSD o compară cu o recesiune, îi atribuie exclusiv responsabilitatea premierului.
”Ipocrizia absolută este că Bolojan se laudă cu creşterea economică de 0.6% pe 2025, deşi nu are vreun merit. Totul are la bază numai avansul din primele două trimestre din an – când el doar făcea figuraţie la Cotroceni. Următoarele două trimestre i se datorează exclusiv, iar acestea sunt echivalente cu recesiunea”, a mai declarat Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu critică măsurile economice ale premierului Bolojan și modul în care afectează românii
Fostul premier social-democrat Marcel Ciolacu a criticat dur măsurile economice adoptate de actualul Executiv, susținând că acestea reflectă un model vechi al premierului Ilie Bolojan, care pune mai presus reforma și tăierile bugetare decât viața oamenilor. Ciolacu a amintit că, încă din 2018, Bolojan, pe când conducea Oradea, trata personalul medical „ca pe niște sclavi”, iar acesta ar fi același model aplicat acum la nivel național.
Fostul lider PSD afirmă că premierul extinde aceleași practici „fără excepții” asupra tuturor românilor, evitând însă impactul asupra persoanelor foarte bogate și al multinaționalelor, pentru care, spune Ciolacu, Bolojan găsește mereu „resurse nelimitate de empatie”.
”Acestea este efectul marilor reforme ale lui Bolojan – tăiem tot, nu contează vieţile oamenilor! De fapt, acesta este modelul Bolojan nu de acum, ci din ultimul deceniu. Pentru cine vrea să vadă adevărul, am ataşat un clip cu atitudinea lui Bolojan, din 2018, pe când era baronul absolut din Oradea şi îi trata pe medicii de acolo ca pe nişte sclavi”, a spus el.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





