Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsTribunalul București așteaptă din 2024 punctul de vedere al ORDA în dosarul de evaziune fiscală de la Realitatea TV din perioada 2008–2010
Tribunalul București așteaptă încă din toamna anului 2024 un punct de vedere din partea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) în dosarul privind evaziunea fiscală de la Realitatea TV, aferent perioadei 2008–2010. În acea perioadă, televiziunea era controlată de Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul omului său de încredere, Liviu Luca, și al companiei Realitatea Media SA. În cadrul acestei firme, nu doar jurnaliștii erau remunerați pe baza drepturilor de autor, ci și sute de alți angajați, de la personal auxiliar până la persoane aflate în funcții de conducere.
De-a lungul timpului, postul de televiziune, care în prezent promovează discursuri suveraniste, se poziționează împotriva așa-numitului „stat paralel” și îl prezintă pe Călin Georgescu drept „președintele ales” al României, a trecut prin mâinile mai multor proprietari, printre care Silviu Prigoană, Sorin Ovidiu Vîntu, Elan Schwartzenberg, Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru. Totodată, administrarea televiziunii a fost realizată prin intermediul mai multor societăți comerciale, iar în situațiile în care acestea acumulau datorii semnificative, activitatea era transferată pe alte firme.
În acest context, trebuie reamintit faptul că fostul candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară, fapte comise în direct la Realitatea Plus. Călin Georgescu este vizat, alături de Horațiu Potra, într-un dosar care vizează instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale și tentativă de lovitură de stat, precum și într-un alt dosar legat de finanțarea campaniei electorale.
Realitatea Media SA este judecată pentru 493 de acte de evaziune fiscală, după o anchetă începută în 2010 și blocată de întârzierea expertizei ORDA
În prezent, televiziunea care îl promovează pe Călin Georgescu se află tot sub controlul lui Maricel Păcuraru, însă prin intermediul unor firme înregistrate pe numele copiilor săi. Dosarul de evaziune fiscală în care este implicată Realitatea Media SA se judecă în prezent la Tribunalul București, deși ancheta a fost începută încă din anul 2010. Rechizitoriul a ajuns în instanță abia în 2023, iar procedura de cameră preliminară s-a încheiat în toamna aceluiași an. De atunci, cauza se judecă pe fond și vizează 493 de acte materiale, constând în operațiuni contabile fictive atribuite lui Liviu Luca și companiei Realitatea Media SA.
Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie 2008 – decembrie 2009, societatea ar fi prejudiciat bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Astfel, ar fi înregistrat în contabilitate operațiuni fictive reprezentând achiziții de servicii în valoare de peste 6,2 milioane de lei, la care se adaugă TVA de aproape 946.000 de lei, pe baza unor documente care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, ar fi evidențiat cheltuieli fictive de aproximativ 1,7 milioane de lei, cu TVA aferent, în relație cu persoane fizice autorizate, tot pe baza unor documente nejustificative. Un alt mecanism a constat în înregistrarea unor cheltuieli fictive privind drepturile de autor, în valoare de peste 9,4 milioane de lei, aferente unor contracte încheiate cu 173 de persoane care erau, în realitate, angajați ai companiei și nu desfășurau activități ce ar putea fi încadrate ca opere de creație intelectuală, conform Legii nr. 8/1996. Prin aceste practici, societatea s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale aferente salariilor, prejudiciul total fiind estimat la aproximativ 5,9 milioane de lei.
La data de 4 septembrie 2024, Tribunalul București a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate cu sprijinul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, pentru a se stabili dacă activitatea angajaților care aveau simultan contracte de muncă și contracte de drepturi de autor poate fi considerată „operă de creație intelectuală”. Instituția a răspuns, după trei luni, că nu poate realiza expertiza fără plata prealabilă, oferindu-se doar să formuleze un punct de vedere privind interpretarea legii. În consecință, la 22 ianuarie 2025, instanța a trimis către ORDA documentele relevante, inclusiv fișe de post și contracte, solicitând formularea acestui punct de vedere.
La termenul din 21 ianuarie 2026, instanța a constatat că ORDA nu transmisese încă răspunsul solicitat, motiv pentru care dezbaterile au fost amânate pentru data de 15 aprilie 2026. În cadrul aceleiași ședințe, s-a discutat și despre situația bunurilor puse sub sechestru, aflate în litigiu între Asesoft, companie asociată lui Sebastian Ghiță, și Geopol Internațional SRL, firmă controlată de familia lui Maricel Păcuraru, care a preluat ulterior televiziunea, redenumită Realitatea Plus, după falimentul Realitatea Media SA.
Apărarea a arătat că există două procese-verbale de sechestru întocmite de ANAF: unul privind bunuri imobile aflate sub sechestru judiciar și altul referitor la bunuri mobile în valoare de peste 11,6 milioane de lei, lăsate în custodia Asesoft. S-a susținut că Geopol dorește introducerea în cauză a unor părți pentru identificarea acestor bunuri, în condițiile în care prejudiciul estimat de ANAF, de aproximativ 15 milioane de lei, nu este acoperit integral de bunurile imobile indisponibilizate. Totodată, s-a invocat existența unui contract de asociere în participațiune între Realitatea Media SA și Geopol, aflat în curs de lichidare în cadrul procedurii de insolvență, din care Geopol ar avea de recuperat sume importante. În acest context, s-a subliniat necesitatea clarificării situației bunurilor care au fost lăsate în custodia unei alte entități juridice și care ar fi fost utilizate în această perioadă, generând venituri ce ar trebui, în mod normal, să revină Realitatea Media SA.
Procurorii DNA acuză Realitatea Media SA că a produs un prejudiciu de peste 6 milioane de lei prin mascarea salariilor în contracte de drepturi de autor
Procurorii DNA arată, în rechizitoriul alcătuit din 68 de volume, că prejudiciul rezultat din cele 493 de acte materiale de evaziune fiscală depășește 6 milioane de lei. O mare parte din această sumă provine din obligațiile datorate de Realitatea Media SA către bugetul de stat, în contextul în care compania a încheiat cu propriii angajați atât contracte de muncă, cât și contracte de cesiune a drepturilor de autor, reducând astfel baza de impozitare. Ancheta relevă că persoane încadrate în diverse funcții, de la dispeceri și reporteri până la directori, tehnicieni, cameramani, contabili, consilieri juridici sau personal auxiliar, figurau simultan și ca beneficiari ai unor contracte de drepturi de autor.
Potrivit procurorilor, pentru aceste contracte nu au fost prezentate documente care să ateste existența unor opere audiovizuale concrete, momentul realizării acestora sau acceptarea lor de către cesionar. De asemenea, nu există dovezi că persoanele respective ar fi asigurat resursele tehnice sau financiare necesare pentru crearea unor astfel de opere și nici că ar fi returnat societății o parte din veniturile obținute, pentru a acoperi costurile de producție suportate de angajator. În realitate, susțin anchetatorii, sumele înregistrate drept cheltuieli cu drepturile de autor reprezentau, de fapt, venituri salariale mascate. Prin această practică, compania nu a calculat și nu a plătit contribuțiile aferente salariilor, evitând astfel obligațiile fiscale mai mari asociate acestora. Diferența este semnificativă, întrucât veniturile din drepturi de autor erau impozitate cu o cotă de 10% reținută la sursă, în timp ce veniturile salariale implică atât impozit, cât și contribuții sociale datorate deopotrivă de angajat și angajator.
Deși a intrat în faliment, Realitatea Media SA și-a continuat activitatea prin intermediul lichidatorului judiciar. Conform celor mai recente date financiare disponibile pentru anul 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 84,7 milioane de lei și un profit net de peste 51,2 milioane de lei, în timp ce datoriile totale au ajuns la peste 407 milioane de lei. În paralel, începând cu anul 2024 și până în prezent, postul Realitatea TV a acumulat amenzi în valoare de circa 1,7 milioane de lei din partea Consiliului Național al Audiovizualului, pentru dezinformare, lipsă de imparțialitate și încălcarea legislației electorale, multe dintre sancțiuni fiind legate de susținerea lui Călin Georgescu.
Evoluția televiziunii Realitatea reflectă o succesiune complexă de schimbări de proprietate și structuri juridice. Lansată în 2001 de Silviu Prigoană prin compania Realitatea Media, televiziunea a început ca un post generalist și s-a transformat rapid într-un canal de știri. În 2004, pachetul majoritar a fost vândut lui Sorin Ovidiu Vîntu, perioadă în care trustul a cunoscut o expansiune semnificativă. Ulterior, în contextul dificultăților financiare, managementul a fost preluat de Sebastian Ghiță, prin compania Asesoft, ceea ce a dus la conflicte interne și, în final, la desprinderea controlului către Elan Schwartzenberg.
Intrarea în insolvență în 2011 a marcat începutul unei perioade îndelungate de instabilitate, caracterizată de dispute privind acționariatul și reorganizări succesive. În 2013, controlul a fost preluat de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru, iar ulterior a fost activată licența secundară Realitatea Plus, ca măsură de siguranță în cazul falimentului. Acest scenariu s-a concretizat în 2019, când licența Realitatea TV nu a mai fost prelungită, iar emisia a fost mutată integral pe Realitatea Plus.
În anii care au urmat, controlul a rămas în mâinile familiei Păcuraru, prin diferite entități juridice. Administrarea a fost realizată inițial prin Geopol International SRL, iar în 2023, în urma intrării acestei firme în insolvență, licența a fost transferată către PHG Media Invest SRL, administrată de Paul Păcuraru. În prezent, această societate deține licența audiovizuală, în timp ce Realitatea Media SA continuă să existe formal, în stare de faliment, generând venituri din administrarea activelor rămase.
