Cheltuielile publice au luat-o razna. Deficitul bugetar a explodat
Discrepanța dintre cheltuielile și veniturile înregistrate de bugetul general consolidat a ajuns la un nivel record, în primele șapte luni ale anului în curs, pe fondul majorărilor semnificative ale cheltuielilor cu personalul. Comparația nu diferența de anul trecut nu mai are nevoie de nicio argumentație.
Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat pe primele şapte luni ale anului 2019 cu un deficit de 18,14 miliarde de lei, respectiv 1,76% din PIB. Asistăm la o explozie a discrepenței dintre veniturile și cheltuielile bugetare, cu 52,4% mai mare faţă de cea din aceeaşi perioadă a anului trecut.
În primele 7 luni din 2018, deficitul bugetar a fost de 11,9 miliarde lei, respectiv 1,26% din PIB. În primele 7 luni ale anului 2017, deficitul bugetar a fost de 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, în creştere faţă de deficitul de 1,74 miliarde lei, respectiv 0,23% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.
În primele 7 luni din 2019, veniturile bugetului general consolidat au fost de 180,1 miliarde lei, reprezentând 17,5% din PIB, comparativ cu 17% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2018.
Procentual, veniturile au fost cu 12% mai mari, respectiv o creştere de 19,2 miliarde lei, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
De cealaltă parte, însă, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 198,2 miliarde lei, cu 14,7% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de personal sunt cu 21,5% mai mari faţă de cele realizate în primele şapte luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14% faţă de primele şapte luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, dar şi la bugetul de stat. Se înregistrează de asemenea creşterea cheltuielilor cu subvenţiile cu 12,8%.
Lucrez de niște ani buni în presă, zonă în care am intrat de bună-voie și nesilit de nimeni, împins de pasiune, după ce am renunțat la o carieră în mediu financiar-bancar. Nu știu dacă presa a câștigat ceva cu mine activând în rândurile jurnaliștilor, cert e că mediul financiar-bancar nu a pierdut nimic, după plecarea mea. Economist de profesie, reușesc încă să privesc mass media ca pe un hobby, e adevărat, plătit, în ciuda numeroaselor și amplelor schimbări care au avut loc în ultimii zece ani - cel puțin. Am scris pe mai multe domenii, dar preferatele mele rămân economia și satira, pentru că niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se iau prea în serios.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





