Multe hoteluri balneare din țară, inclusiv din județul Bihor, nu reușesc să atingă nici măcar jumătate din capacitatea de cazare, iar cererea pentru bilete s-a redus semnificativ.
În stațiunile din Bihor, gradul de ocupare a scăzut cu aproximativ 40
În stațiunile din Bihor, gradul de ocupare a scăzut cu aproximativ 40%, comparativ cu anii anteriori. Dacă înainte de pandemie biletele se epuizau în primele zile, iar listele de așteptare se întindeau pe luni întregi, acum doar câțiva pensionari mai urmează tratamentele prescrise. În Băile 1 Mai, unde în trecut gradul de ocupare era de 100%, hotelurile au camere libere chiar și în plin sezon.
Tot mai mulți vârstnici reușesc să ajungă la tratament doar cu sprijinul copiilor. O parte dintre aceștia recunosc că, fără ajutorul familiei, nu ar putea să își permită un sejur balnear. O femeie cu o pensie de 1.200 de lei, provenită din sistemul de colectiv, spune că o astfel de vacanță ar fi imposibil de susținut din veniturile proprii. Alți pensionari afirmă că economisesc luni întregi, chiar și un an întreg, pentru a putea reveni în stațiune.
Costurile tratamentelor balneare sunt tot mai mari
O cură de 16 zile, care include trei mese zilnice și patru proceduri medicale, ajunge să coste jumătate din pensia unei persoane cu venituri sub 3.340 de lei. Cei cu pensii mai mari plătesc integral această sumă. Deși statul oferă subvenții și bilete gratuite pentru unele categorii, pentru mulți pensionari prețurile rămân inaccesibile.
Pentru o parte dintre vârstnici, tratamentele nu reprezintă un lux, ci o necesitate medicală. După zeci de ani de muncă, aceste proceduri îi ajută să își mențină mobilitatea și sănătatea, însă creșterea costurilor și scăderea puterii de cumpărare îi țin departe de stațiuni.
Datele Casei Județene de Pensii Bihor confirmă declinul cererii
În anul 2019, peste o mie de pensionari din județ beneficiau lunar de tratamente balneare. În prezent, numărul a scăzut la aproximativ 600, ceea ce reprezintă o reducere de 40%. Reprezentanții instituției explică faptul că interesul a scăzut semnificativ după pandemie, în timp ce costurile au crescut.
Și operatorii din turism resimt efectele. Directorii societăților care administrează baze de tratament spun că mulți pensionari fac economii timp de jumătate de an pentru a-și permite o cură. Deși dorința de a reveni în stațiuni rămâne ridicată, incertitudinile economice și cheltuielile tot mai mari îi fac pe vârstnici să amâne sau chiar să renunțe la aceste sejururi.
„După pandemie nu a mai fost așa mare interes pentru biletele de tratament. În octombrie, înainte de pandemie, în 2019, vindeam 1000 de bilete pe lună. Acum cifra e pe la 600, avem o scădere de 40%”, a explicat Laurențiu Țenț, directorul Casei Județene de Pensii Bihor.
Pentru anul 2025, statul a alocat 400 de milioane de lei pentru 130.000 de bilete de tratament balnear destinate pensionarilor.
„O jumătate de an fac economii pentru a-și pune deoparte bani ca să vina la noi. Mulți dintre dânșii și-ar dori să vină aici, dar se gândesc la ce se întâmplă pe viitor”, a explicat Ștefan Patroc, directorul unei societăți de turism.
Cu toate acestea, numărul celor care pot beneficia efectiv de aceste servicii scade constant, pe fondul scumpirilor și al veniturilor insuficiente, ceea ce pune presiune suplimentară asupra sistemului de asistență socială și asupra stațiunilor balneare din România.
