România, pe primul loc în UE la concentrația de particule fine PM2,5
Agenția Europeană de Mediu (AEM) arată într-un raport recent că România înregistrează cea mai ridicată concentrație medie anuală de PM2,5 din Uniunea Europeană, cu o valoare de 16 micrograme pe metru cub. Niveluri similare, dar ușor mai scăzute, au fost raportate în Bulgaria, Cipru și Polonia, fiecare cu 15 micrograme. La polul opus, Estonia înregistrează cea mai scăzută valoare, de doar 4 micrograme pe metru cub.
Particulele PM2,5 reprezintă reziduuri microscopice, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, provenite din procese industriale, trafic rutier sau arderea combustibililor fosili. Acestea pot pătrunde adânc în plămâni și chiar în sistemul circulator, contribuind la apariția unor afecțiuni grave precum bolile respiratorii cronice, bolile cardiovasculare sau cancerul.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), concentrația recomandată de PM2,5 nu ar trebui să depășească o medie anuală de 5 micrograme pe metru cub. Prin comparație, nivelul înregistrat în România depășește de peste trei ori pragul considerat sigur pentru sănătate.
AEM precizează că, deși poluarea aerului s-a redus treptat în ultimele decenii în Europa, aceasta rămâne „cel mai mare risc de mediu pentru sănătate” pe continent.
„Poluarea aerului a scăzut constant în Europa în ultimele decenii. Cu toate acestea, ea rămâne cel mai mare risc pentru sănătatea mediului în regiune: provoacă boli, scade calitatea vieții și duce la decese care ar putea fi prevenite”, se arată în raport.
Noi standarde europene privind calitatea aerului
Agenția Europeană de Mediu subliniază că Uniunea Europeană a introdus noi norme prin Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, care a intrat în vigoare la 10 decembrie 2024. Actul legislativ stabilește praguri revizuite pentru principalele tipuri de poluanți și prevede ca statele membre să atingă noile standarde până la 1 ianuarie 2030.
Scopul directivei este de a îmbunătăți sănătatea publică și de a reduce costurile asociate bolilor provocate de poluare, prin măsuri precum modernizarea infrastructurii de transport, limitarea emisiilor industriale și creșterea suprafețelor verzi în mediul urban.
Pentru România, atingerea acestor obiective presupune investiții consistente în sisteme de monitorizare a calității aerului și în reducerea surselor de poluare, în special în zonele urbane mari, unde traficul și încălzirea pe bază de combustibili solizi reprezintă factori majori de emisii.
România, printre statele europene cu cele mai multe decese cauzate de boli respiratorii
Conform datelor publicate de Eurostat, România se află pe locul șase în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de decese provocate de bolile sistemului respirator. În 2021, aceste afecțiuni au reprezentat 8,2% din totalul deceselor la nivel național, comparativ cu media europeană de 6,1%.
În același an, la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat 324.300 de decese cauzate de boli respiratorii, adică 6,1% din totalul deceselor. În România, numărul acestora a fost de 23.948, ceea ce echivalează cu 7,38% din totalul european al deceselor provocate de aceste boli.
Pe primele poziții în clasamentul statelor cu cele mai multe decese cauzate de afecțiuni respiratorii se află Germania (57.000 de cazuri), Italia (45.000), Franța (36.000), Spania (35.000) și Polonia (28.000). România se situează astfel în rândul țărilor cu impact semnificativ al acestor afecțiuni asupra sănătății publice.
În ceea ce privește ponderea deceselor respiratorii în totalul mortalității, România ocupă locul 12 la nivel european, cu 7,2%. Turcia (13%), Malta (10,8%), Danemarca (10,5%) și Slovacia (9,4%) se află în fruntea clasamentului în această categorie.
Investițiile și cheltuielile pentru protecția mediului în 2024
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în anul 2024, cheltuielile totale pentru protecția mediului în România au atins 28 de miliarde de lei, reprezentând 1,9% din PIB. Cele mai mari sume au fost direcționate către activitățile de recuperare a deșeurilor și economisirea resurselor, care au cumulat 70,2% din totalul cheltuielilor pentru acest sector.
Cele mai importante investiții au vizat domeniul apelor uzate și al resurselor de apă, în special prin proiecte gestionate de administrația publică, care au reprezentat 66,9% din totalul investițiilor de mediu. În ansamblu, investițiile pentru protecția mediului au reprezentat 26,3% din totalul cheltuielilor naționale în acest domeniu.
Administrația publică a fost principalul investitor în protecția mediului, cu o pondere de 50,3% din total, urmată de producătorii nespecializați (37,1%) și producătorii specializați (12,6%). În rândul producătorilor nespecializați, cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în industria prelucrătoare (48,5%), urmată de sectorul de captare și distribuție a apei (21,1%) și de producția și furnizarea de energie (16,6%).
Cele mai mari investiții au fost alocate domeniului „ape uzate și resurse de apă”, cu aproximativ 4 miliarde de lei la prețuri curente, urmat de „recuperarea deșeurilor și economisirea materialelor”, cu 1,8 miliarde lei. În același timp, cheltuielile pentru protecția mediului au fost cele mai ridicate în domeniul „recuperarea deșeurilor”, cu 10,6 miliarde lei, urmat de „aer și climă”, cu 6,6 miliarde lei.
La nivelul producătorilor specializați, 91,3% din cheltuieli s-au concentrat în activitățile de recuperare a materialelor și economii de resurse, reprezentând 70,2% din totalul național al cheltuielilor de mediu. În cazul administrațiilor publice, 39,5% din cheltuieli au fost direcționate către domeniul „aer și climă”, corespunzând la 84,5% din totalul național al fondurilor destinate acestui segment.
