Ce se va întâmpla după cele 45 de zile de interimat: Parlamentul se exprimă exclusiv pe propunerea de noi miniştri pe care o înaintează premierul

Deputatul Gabriel Andronache (PNL) a declarat duminică, în contextul controversei privind necesitatea unui nou vot de încredere în Parlament după expirarea perioadei de interimat de 45 de zile a miniștrilor, că interpretările potrivit cărora nu ar exista jurisprudență a Curtea Constituțională a României pe această temă sunt eronate.

Controverse privind votul de încredere al Guvernului: deputatul PNL Gabriel Andronache invocă jurisprudența CCR

Deputatul Gabriel Andronache (PNL) susține că jurisprudența existentă este clară și că Parlamentul se pronunță exclusiv asupra propunerilor de noi miniștri înaintate de prim-ministru, fără a fi necesar un nou vot de încredere pentru întregul Guvern.

Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a afirmat pe Facebook că interpretările potrivit cărora nu ar exista jurisprudență a Curtea Constituțională a României privind procedurile constituționale după perioada de interimat de 45 de zile sunt incorecte, susținând că această jurisprudență există și este foarte clară.

Andronache prezintă exemple de jurisprudenţă:

„De asemenea, potrivit Curţii, …art.85 alin.(3) este incident exclusiv în situaţia în care prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului. În acest caz, numirea miniştrilor nu mai poate avea loc doar prin decret al Preşedintelui, la propunerea primuluiministru, ci, în prealabil, este necesară aprobarea Parlamentului cu privire la propunerea primuluiministru de remaniere a Guvernului. Aceasta deoarece Guvernul, aflat sub control parlamentar, primeşte o nouă configuraţie politică sau o nouă structură, diferite de cele acordate prin votul de încredere al Parlamentului cu prilejul numirii Guvernului în temeiul art.85 alin.(1) din Constituţie.” (Decizia nr.671/2021).

„Curtea a mai statuat că „alin.(3) al art.85 din Constituţie impune ca numirea ministrului să se realizeze pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru, în situaţia în care prin propunerea de «remaniere» se schimbă «structura» sau «compoziţia politică» a Guvernului. Remanierea guvernamentală reprezintă înlocuirea unor membri ai Guvernului cu alte persoane care nu se regăsesc pe lista iniţială aprobată de Parlament, prin acordarea votului de încredere.” (Decizia nr.671/2021)

„…Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia [… ], iar cât timp încrederea acordată Guvernului nu a fost retrasă, nu există temei constituţional pentru ca aceiaşi membri ai Guvernului aflaţi pe lista iniţială aprobată de Parlament la învestitură să fie din nou supuşi aprobării Parlamentului.” (Decizia nr.671/2021)

”Concluzii: Curtea a lămurit pe deplin situaţia. Un nou demers la Curte este inutil şi nu poate genera o altă interpretare cu excepţia situaţiei în care CCR se dezice de propria-i jurisprudenţă”, subliniază Andronache.

Remanierea guvernamentală: PNL susține că Parlamentul aprobă doar noile propuneri de miniștri, nu reînnoiește votul de încredere

Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a explicat că Parlamentul este obligat să se pronunțe exclusiv asupra propunerilor de noi miniștri înaintate de prim-ministru, fără a include în procedură membri ai Guvernului deja învestiți prin votul inițial de încredere. Acesta a invocat în acest sens deciziile Curtea Constituțională a României nr. 671/2021 și nr. 1559/2009.

Potrivit acestuia, Parlamentul își exprimă acordul prin aprobarea propunerii premierului, nu printr-un nou vot de încredere, care este reglementat strict de articolele 103 și 113 din Constituție și se aplică exclusiv la învestirea Guvernului sau la retragerea acestuia prin moțiune de cenzură.

Andronache a mai precizat că votul de încredere nu poate fi utilizat în situațiile de remaniere guvernamentală, reglementate de articolul 85 alineatul 3 din Constituție, care prevăd o procedură distinctă, bazată pe aprobarea noilor propuneri de miniștri.

”Procedura aprobării propunerii prim-ministrului de noi miniştri nu are sancţiune în caz de nereuşită (respingerea propunerii nu poate avea efectul moţiunii de cenzură deoarece acest efect nu este prevăzut de Constituţie în mod expres; acolo unde Constituanta a dorit să reglementeze posibilitatea depunerii unei moţiuni de cenzură, ca modalitate de sancţionare a Guvernului cu efectul retragerii încrederii în caz de adoptare, a precizat expres – ex. cazul angajării răspunderii).  Art.110 din Constituţie referitor încetarea mandatului Guvernului prin retragerea încrederii de către Parlament se referă exclusiv la efectul prevederilor art.113 – moţiunea de cenzură şi art.114 – angajarea răspunderii Guvernului deoarece doar acestea sunt situaţiile din Constituţie în care este posibilă retragerea încrederii Parlamentului în Guvern prin adoptarea moţiunii de cenzură”, mai afirmă Gabriel Andronache.