Ce se va întâmpla cu prețurile carburanților. Anunțul Ministrului Finanțelor: Am pregătit toate variantele

Pentru ieftinirea carburanților, Executivul analizează două mecanisme, acestea fiind reducerea accizei sau contribuția voluntară a companiilor. Decizia finală este așteptată în coaliție, în contextul presiunilor bugetare și al riscului de infringement.

Măsuri pentru ieftinirea carburanților

Pentru temperarea prețurilor carburanților, Guvernul României lucrează la un nou pachet de măsuri, într-un context economic marcat de volatilitatea pieței energetice și de constrângeri bugetare semnificative.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat existența a două direcții principale de intervenție, aflate în prezent în analiză la nivelul coaliției de guvernare.

Două scenarii principale pentru reducerea prețurilor

Autoritățile au pregătit două mecanisme alternative, urmând ca unul dintre ele să fie adoptat în perioada imediat următoare.

Prima variantă analizată presupune ajustarea accizei în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor interne. Reducerea ar putea varia între 5% și 15%, în funcție de condițiile de piață, cu scopul de a oferi o intervenție flexibilă fără a încălca regulile fiscale europene.

„Plaja pe care am propus-o este între 5 și 15 la 100, în funcție de condițiile de piață, astfel încât să nu avem infringement”, a spus el.

Această opțiune este considerată mai sigură din punct de vedere juridic, deoarece nu implică riscuri imediate de infringement.

A doua variantă vizează reintroducerea unui mecanism aplicat anterior, în care companiile din domeniul carburanților ar putea contribui voluntar la reducerea presiunii asupra prețurilor finale.

Modelul a mai fost utilizat în 2022, când costurile au fost împărțite între stat și mediul privat. Detaliile privind modul exact de aplicare și procentul contribuției nu sunt încă finalizate.

„Noi am pregătit toate variantele, am pregătit inclusiv reducerea graduală a accizei atunci când cotațiile internaționale și prețurile naționale cresc. Am pregătit această variantă, am pregătit inclusiv varianta care a fost adoptată în 2022, contribuția voluntară. Ambele mecanisme, și mecanismul de reducere a accizei și mecanismul de contribuție voluntară, sunt pregătite. Discuții, vor mai fi inclusiv astăzi la Guvern și suntem pregătiți să înaintăm unul din cele două mecanisme ca să fie adoptat în această săptămână. În ultimele 10 zile am muncit foarte mult să găsim soluții care să fie credibile, care să aibă efecte și care să fie agreate în coaliție. În momentul de față avem opțiunea de contribuție voluntară sau reducere de acciză. Va fi o decizie în coaliție și în guvern pe această speță pentru a ne încadra în termenul de vineri”, a declarat ministrul Finanțelor.

Posibilă taxare a profiturilor excepționale

Guvernul analizează și introducerea unei taxe pentru profiturile considerate „excepționale” realizate de companiile din sectorul energetic în perioade de volatilitate ridicată.

Măsura ar viza exclusiv câștigurile care depășesc nivelul normal al activității economice, însă cadrul de aplicare nu este încă definit. Rămân deschise discuțiile privind procentul de taxare și companiile care ar putea fi incluse.

„Seamănă foarte mult cu regulamentul din 2022, care trata exact această zonă a profiturilor speculative din zona energetică. De fapt, acolo ne-am și acolo ne-am și uitat. Nu avem în acest moment adoptat un cadru european care să ne dea limitele în care să ne putem mișca, dar am am folosit principiile din 2022 astfel încât să targetăm doar profiturile speculative. Vom avea un procent în momentul când această legislație este adoptată. Această chestiune legată de profiturile speculative e o contribuție de solidaritate care a mai fost aplicată în România în 2022, deși este discutabil modul în care a fost aplicată atunci”, a spus el.

Reducerea TVA, o opțiune cu risc fiscal

Deși scăderea TVA la carburanți este luată în calcul, aceasta este considerată o măsură cu risc ridicat, întrucât ar putea atrage proceduri de infringement la nivelul Uniunii Europene.

În plus, România se află într-un context de deficit bugetar ridicat, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru reduceri fiscale semnificative.

„Noi n-am respins nicio variantă, doar că trebuie să ni le și asumăm integral. În momentul în care acționăm pe TVA, așa cum au făcut alte țări, ne asumăm un infringement. Scrisoarea de pre-infringement deja a venit la țările care a scăzut TVA. Nu suntem în situația altor țări. Suntem în deficit excesiv, cu un deficit care în continuare este cel mai mare din Uniunea Europeană. Piețele se uită la noi, nu suntem în aceeași situație. Nu suntem o țară care să fi gestionat deficitele pe un termen mai lung într-un mod responsabil, ca astfel piețele să aibă clemență. Când suntem o țară care totuși a reușit să salveze și să salveze ratingul anul trecut trebuie să avem mare grijă. De aceea, această opțiune poate fi deschisă dacă ne asumăm tot ce decurge din această chestiune și dacă găsim o sursă de finanțare credibilă. În coaliție a fost discutată varianta aceasta. Cealaltă variantă, reducerea accizei, nu atrage după sine un infrigement”, a spus el.

Ministerul Finanțelor susține că veniturile suplimentare generate de creșterea prețurilor la carburanți sunt relativ limitate, în special din cauza mecanismelor de deducere a TVA pentru companii.

„Probabil că cei care discută despre aceste încasări foarte mari la stat nu iau în calcul că foarte mult din TVA-ul din această zonă este un TVA care e dedus, pentru că foarte multe persoane juridice cumpărăm motorină, deci nu iau în calcul aceste deduceri de TVA. Sunt niște încasări în plus, dar sunt destul de mici”, a explicat el.

Fondurile colectate sunt deja redistribuite prin scheme de sprijin, inclusiv pentru transportatori, unde nivelul subvenției a fost extins peste estimările inițiale.

Decizia finală privind mecanismul de reducere a prețurilor va fi luată la nivelul coaliției de guvernare, în condițiile în care Executivul încearcă să echilibreze trei obiective majore: protejarea consumatorilor, menținerea stabilității bugetare și evitarea sancțiunilor europene.

Guvernul estimează că o hotărâre va fi adoptată în cursul acestei săptămâni.

Măsurile analizate reflectă o abordare tehnică și prudentă a politicii fiscale, în care intervențiile asupra pieței carburanților sunt calibrate între nevoia de protecție a consumatorilor și constrângerile macroeconomice. Decizia finală va depinde de evaluarea impactului bugetar și de compatibilitatea cu reglementările europene.

Criza carburanților, simțită de transportatori

Ministrul Ciprian Șerban a anunțat, într-o postare pe Facebook, că Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care este modificată și completată H.G. nr. 1094/2025, măsură ce are ca obiect continuarea sprijinului acordat operatorilor de transport rutier pentru compensarea majorării prețului la motorină.

Nivelul compensării va fi majorat la 0,85 lei pentru fiecare litru de motorină achiziționat în intervalul 1 aprilie 2026 – 31 decembrie 2026. Anterior, sprijinul fusese stabilit la 0,40 lei/litru pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025, respectiv la 0,65 lei/litru pentru intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2026.

„Avem schema pentru transportatori în vigoare 0,85 RON, desi era prognozat să fie de 0,65 RON și nu era prognozată să fie să acționeze pe tot anul. Noi am prelungit-o pe tot anul și am urcat efectul de suport la 0,85 RON. Am folosit aceste resurse și folosim aceste și toate resursele pe care le avem. Le vom redistribui în așa fel încât să ajutăm populația. Nu ținem să folosim TVA-ul din zona de produse energetice pentru consolidare, dar în același timp, nici nu vreau să minimizăm faptul că trebuie să continuăm consolidarea și trebuie să fim responsabili. Avem aceleași ținte la finalul anului și contează enorm în evaluările pe care le are România”, a conchis ministrul Alexandru Nazare.

Previziuni privind prețul motorinei în luna aprilie 2026

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a notat pe site-ul oficial al AEI care sunt previziunile privind prețul motorinei în luna aprilie.

Data	Fără intervenția statului (lei/l)	Cu intervenție (nivel 2025)	Cu intervenție (nivel 2026)
31.03	10.60	10.60	10.60
01.04	10.70	10.65	10.55
05.04	10.80	10.75	10.75
10.04	10.90	10.85	10.60
15.04	11.00	10.95	10.70
19.04	11.10	11.05	10.85
20.04	11.20	11.15	10.95
25.04	11.25	11.20	10.85
29.04	11.35	11.30	10.90
30.04	11.45	11.40	10.80

”Analiza AEI indică însă o revenire rapidă a presiunii pe preț, cu o creștere estimată de 30 de bani până la sfârșitul săptămânii. Această dinamică arată cât de limitată este eficiența măsurilor administrative într-un context dominat de factori externi și de mecanismele pieței. Intervențiile statului nu fac decât să tempereze temporar un val care, structural, continuă să urce.

Intrarea în vigoare a unei noi ordonanțe de reducere cu 5% a accizei va produce, cel mai probabil, o nouă corecție descendentă. Însă chiar și cumulul acestor măsuri nu va reuși să schimbe direcția generală – până la mijlocul lunii aprilie, pragul de 11 lei pe litru pentru motorina standard pare inevitabil.

Scenariul devine și mai sugestiv spre finalul lunii. O posibilă nouă reducere a accizei ar putea coborî temporar prețul în jurul valorii de 10,83 lei/litru, doar pentru ca piața să readucă rapid nivelul înapoi spre 11 lei. Este un du-te-vino care reflectă mai degrabă o ajustare permanentă între decizia politică și realitatea economică decât o stabilizare autentică.

În ansamblu, luna aprilie se conturează ca una a scumpirilor mascate, o creștere totală de aproximativ 1 leu pe litru, din care consumatorul va resimți direct doar 40 de bani, diferența fiind absorbită de măsurile guvernamentale. Cu alte cuvinte, statul nu oprește creșterea, ci doar o redistribuie parțial.

Problema de fond rămâne însă nerezolvată. Atât timp cât intervențiile sunt reactive și fragmentate, ele nu pot înlocui o strategie coerentă privind fiscalitatea carburanților și reziliența pieței energetice. În lipsa acesteia, consumatorii vor continua să navigheze între scăderi temporare și scumpiri inevitabile, într-un echilibru fragil care nu oferă predictibilitate, ci doar amânări”, arată Dumitru Chisăliță.