Ce este interzis să faci de Crăciun. Obiceiurile care trebuie evitate de toți credincioșii: Sărbătoarea nu este pentru risipă și munci grele

Crăciunul nu înseamnă doar mese îmbelșugate și agitație în gospodărie. Dincolo de tradițiile populare, Biserica Ortodoxă Română ne atrage atenția asupra unor lucruri strict interzise în zilele de sărbătoare. Un preot de la Mănăstirea Cașin din București a explicat ce greșeli fac mulți români fără să-și dea seama.

Ce este interzis să faci de Crăciun?

Crăciunul nu trebuie transformat într-o perioadă a exceselor, a risipei sau a muncilor istovitoare, avertizează părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București. Într-o declarație făcută la postul de televiziune Digi24, acesta a reamintit că zilele de sărbătoare sunt rânduite pentru liniște sufletească, rugăciune și comuniune, nu pentru activități care încalcă spiritul creștin al Crăciunului.

Potrivit părintelui, în aceste zile este interzis, din perspectivă religioasă, să se facă munci grele, fie în gospodărie, fie pe câmp, deoarece sărbătorile sunt închinate lui Dumnezeu și sfinților, iar orice lucru făcut în acest timp „nu sporește”. El a explicat că respectarea acestor zile reprezintă o formă de cinstire a lui Dumnezeu și de așezare a vieții într-un ritm al credinței și al păcii interioare.

Conform spuselor sale, Crăciunul nu ar trebui să fie un prilej pentru consum excesiv de alimente sau pentru risipă, subliniind că suntem chemați la cumpătare și responsabilitate față de darurile primite. În locul belșugului ostentativ, credincioșii sunt îndemnați să transforme ceea ce au în ajutor concret pentru cei nevoiași sau proveniți din medii defavorizate.

Spiritul sărbătorii este denaturat atunci când sunt ignorate nevoile celor singuri sau marginalizați, spune el, precizând că există o datorie morală și creștină de a fi aproape de aceștia și de a-i primi în comunitate. Totodată, el a amintit că zilele de Crăciun nu sunt potrivite pentru indiferență, egoism sau lipsă de solidaritate.

Părintele Gabriel Cazacu a transmis că adevăratul sens al Crăciunului nu se regăsește în excese sau în activități care tulbură liniștea sărbătorii, ci în dăruire, moderație, rugăciune și iubire față de aproapele.

„După un an marcat de numeroase evenimente, este momentul să ne regăsim liniștea sufletească. Aceasta este perioada în care suntem îndemnați să iertăm mai mult și să ne iubim aproapele. Crăciunul ne amintește de valorile esențiale ale credinței creștine – bunătatea, bucuria și speranța – și ne îndeamnă la solidaritate și generozitate. În aceste zile, cu toții suntem încurajați să fim mai atenți la nevoile celor din jur, să dăruim mai mult și să facem acte de caritate creștină.

În locul risipei, Crăciunul ne cheamă la cumpătare și responsabilitate, la transformarea belșugului din casele noastre în ajutor concret pentru persoanele nevoiașe sau provenite din medii defavorizate. Din bucatele pregătite cu ocazia sărbătorilor, să oferim cu smerenie și recunoștință pachete de pomană, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi.

Este un gest care unește rugăciunea cu fapta bună și care păstrează vie legătura dintre iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de semeni. Tot acum să ne amintim cu dragoste și recunoștință de strămoșii noștri, de cei care ne-au dat viață și de oamenii binefăcători care ne-au marcat existența. Gândul nostru se îndreaptă și către cei care își petrec sărbătorile în singurătate, față de care avem datoria morală și creștină de a le fi aproape, de a-i primi în casele și la mesele noastre, ca parte firească a comunității.

Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători ale ortodoxiei, un prilej de odihnă sufletească și de recunoștință față de Dumnezeu pentru toate binecuvântările revărsate asupra noastră. Aceste zile sunt rânduite pentru liniște, rugăciune și comuniune, nu pentru munci grele, nici în gospodărie, nici pe câmp. Este un timp al cumpătării, în care suntem chemați să consumăm alimente cu moderație și să privim cu responsabilitate darurile pe care le avem.

Potrivit rânduielii bisericești, zilele de sărbătoare sunt închinate sfinților, iar orice lucru făcut nu sporește. Respectarea acestui timp de sărbătoare este o formă de cinstire a lui Dumnezeu și de așezare a vieții noastre într-un ritm al credinței, al mulțumirii și al păcii interioare. Spiritul autentic al sărbătorii se regăsește în capacitatea de a dărui din ceea ce avem, de a împărtăși și de a fi împreună, în pace, solidaritate și iubire față de aproapele nostru”, a transmis preotul.

Despre nerespectarea zilelor de odihnă

Arhim. Ioachim Pârvulescu explica că, potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu a poruncit oamenilor să muncească șase zile și să se odihnească în ziua a șaptea. În creștinism, zilele de odihnă sunt Duminica și sărbătorile marcate cu cruce roșie în calendar.

Respectarea acestor zile aduce echilibru pe plan cosmic, biologic, ecologic, psihologic și duhovnicesc, în timp ce nerespectarea lor poate atrage pedepse divine asupra familiei, manifestate prin certuri, necazuri, boli sau alte suferințe.

Potrivit Arhim. Ioachim Pârvulescu, în Duminici și sărbătorile cu cruce roșie, nu trebuie efectuate lucrări gospodărești sau de câmp; în aceste zile oamenii trebuie să meargă la biserică pentru Sfânta Liturghie, să se odihnească, să se roage și să citească cărți duhovnicești.

„Cunoaştem din Sfânta Scriptură că Dumnezeu le-a dat oamenilor, între alte porunci şi pe aceea a muncii şi a odihnei, după cuvântul care spune: Lucrează şase zile…, iar ziua a şaptea este odihna Domnului Dumnezeul tău; să nu faci în ziua aceea nici un lucru (Ieşire 20, 9-10). Aşadar le-a spus să lucreze şase zile şi în a şaptea să se odihnească.

Cu atât mai mult, în creştinism există aceste zile de odihnă: Duminica şi Sărbătorile însemnate cu Cruce roşie din calendar. Când se respectă aceste zile se produce un echilibru cosmic, biologic, ecologic, psihologic şi mai ales duhovnicesc. Când nu se respectă aceste zile de odihnă vine pedeapsa lui Dumnezeu peste acea familie.

Unii lucrează la câmp, alţii îşi fac casă, alte gospodine îşi fac curăţenie, îşi spală etc. Aceste păcate, o dată făcute, iarăşi au efect asupra familiei respective. Vin certuri, necazuri, boli, bătăi, despărţiri etc., fără ca oamenii respectivi să-şi dea seama de ce şi de unde vin. Peste acei oameni care nu respectă zilele de odihnă, vin mari necazuri. Ele vin atât peste ei, cât şi peste copiii lor.

Duminica şi în Sărbătorile cu Cruce Roşie din calendar nu avem voie să facem nici un lucru acasă. Femeile nu au voie să spele, să coasă, să măture, bărbaţii, nu au voie să lucreze la câmp sau altceva. În acele zile trebuie să mergem la biserică pentru a asculta Sfânta Liturghie, să ne odihnim, să citim cărţi duhovniceşti, să ne rugăm etc”, spune Arhim. Ioachim Pârvulescu în „Sfânta Taină a Spovedaniei pe înţelesul tuturor”.