UPDATE. CCR a publicat motivarea pentru legea pensiilor private. Sesizările ÎCCJ și AUR, admise, proiectul privind Pilonul II și III e declarat neconstituțional

Curtea Constituțională a României a admis, marți, contestațiile depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de AUR împotriva legii care reglementează plata pensiilor private din Pilonul II și III. Judecătorii au constatat probleme de constituționalitate legate de claritatea și previzibilitatea normei, dar și critici privind tratamentul diferențiat aplicat beneficiarilor, în special în cazul excepțiilor pentru pacienții oncologici. Proiectul se întoarce în Parlament, în contextul unor mize economice și politice majore.

UPDATE. CCR a publicat motivarea respingerii legii plăţii pensiilor private

Potrivit Curții Constituționale, articolul care exceptează de la regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, care pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului, încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecţiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.

Curtea Constituţională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plăţii către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuţia la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii şi cei care urmează să se supună regulii plăţii fracţionate şi nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivităţii legii.

”În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecţiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”, subliniază Curtea.

Curtea Constituţională mai arată că dispoziţiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influenţând doar modalitatea de plată.

”Reglementarea eliberării sumelor în mod fracţionat şi cu periodicitate lunară derivă din specificul noţiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestaţii succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieţii. În cazul legii în discuţie, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani.

O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăşi ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieţii active, l-a depus prin muncă remunerată, şi care să îi asigure, şi după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic”, menţionează CCR.

CCR mai afirmă că modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde şi cerinţelor referitoare la existenţa unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate şi asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

”Nu este nesocotit nici principiul neretroactivităţii legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, şi anume plata pensiei”, arată CCR.

”În ceea ce priveşte criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate şi previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută, dispoziţiile criticate întrunind exigenţele de calitate rezultate prin principiul legalităţii consacrat de art.1 alin.(5) din Constituţie”, mai spune CCR.

CCR blochează legea pensiilor private

Curtea Constituţională a României a decis, marți, să admită sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de AUR în ceea ce privește actul normativ care stabileşte regulile de plată pentru pensiile private. Cele două demersuri au vizat legea aplicabilă Pilonului II și Pilonului III, aflată în procedură de control constituțional.

Judecătorii ICCJ au înaintat sesizarea către CCR după ce au analizat proiectul ce reglementează modul de retragere a sumelor acumulate în piloanele II și III. O contestație separată a venit și din partea AUR. Curtea urmează să publice în perioada următoare motivarea pe scurt a hotărârii.

Ce prevedea legea contestată

Actul normativ adoptat de Parlament la mijlocul lunii octombrie introducea noi reguli privind accesul la banii din Pilonul II. Conform proiectului, persoanele care aleg retragerea sumelor acumulate ar fi primit mai întâi 30% din total, urmând ca diferența să fie distribuită în tranșe pe o perioadă de opt ani.

În plus, legea stabilea o excepție pentru pacienții diagnosticați cu afecțiuni oncologice, care ar fi putut încasa toată suma într-o singură tranșă. De asemenea, plata integrală ar fi fost permisă și pentru cei ale căror economii sunt mai mici decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare.

Argumentele Înaltei Curți

Secțiile Unite ale Instanței Supreme au hotărât în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională, invocând posibile încălcări constituționale. Magistrații au arătat că cetățenii au nevoie de o reglementare „clară, previzibilă și predictibilă” care să stabilească în mod corect drepturile legate de pensie.

Totodată, aceștia au subliniat că este în interesul public ca legea să fie verificată înainte de promulgare, astfel încât eventualele probleme să fie remediate înainte de a produce efecte generalizate.

Potrivit judecătorilor, analiza textelor adoptate de Parlament indică faptul că nu sunt respectate standardele privind accesibilitatea și precizia normei, iar principiile legalității și proporționalității ar fi fost încălcate în definirea anumitor infracțiuni și contravenții incluse în actul normativ.

Poziția AUR

AUR a formulat la rândul său o sesizare, acuzând că, prin proiectul legislativ, „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III”.

Formațiunea a transmis într-un comunicat că „Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat ‘pentru’ adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români”.

În aceeași declarație, partidul a acuzat că, în forma actuală, legea avantajează în primul rând administratorii fondurilor, care ar urma să beneficieze de comisioane între 0,21% și 0,27%, precum și statul, care „a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”.