CCR a admis sesizarea lui Nicușor Dan privind completarea procedurilor de restituire a imobilelor preluate abuziv

CCR a admis sesizarea lui Nicușor Dan privind completarea procedurilor de restituire a imobilelor preluate abuziv

SURSA FOTO: Dreamstime - Succes parțial la CCR pentru Nicușor Dan

Publicat de Corina Chiriac la 20 octombrie 2025, 15:36

Luni, 20 octombrie, Curtea Constituțională a României a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind constituționalitatea Legii care modifică și completează mai multe acte normative legate de restituirea proprietăților preluate abuziv în perioada comunistă, precum Ordonanțele de urgență nr. 83/1999 și nr. 94/2000 și Legea nr. 165/2013.

Succes parțial la CCR pentru Nicușor Dan

Luni, Curtea Constituțională a României a dat undă verde analizării modificărilor referitoare la procedurile de restituire a proprietăților preluate în mod abuziv.

Pe 25 iulie, președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională, contestând constituționalitatea Legii care modifică și completează mai multe acte normative: Ordonanța de urgență nr. 83/1999 privind restituirea imobilelor deținute de comunitățile minorităților naționale, Ordonanța de urgență nr. 94/2000 referitoare la retrocedarea bunurilor cultelor religioase, precum și Legea nr. 165/2013 care stabilește măsuri pentru finalizarea procesului de restituire a proprietăților preluate abuziv în perioada comunistă, fie în natură, fie prin echivalent.

Azi, 20 octombrie, Curtea Constituțională a acceptat sesizarea privind neconstituționalitatea actului normativ.

ccr
SURSA FOTO: Dreamstime – CCR a amânat pe 12 noiembrie sesizarea privind Legea Vexler

CCR a amânat pe 12 noiembrie sesizarea privind Legea Vexler

În același timp, oficialii CCR au declarat că sesizarea președintelui Nicușor Dan privind modificările aduse legii privind libertatea religioasă și regimul cultelor a fost amânată de Curtea Constituțională până pe 12 noiembrie.

La mijlocul lunii iulie, președintele României a transmis Curții Constituționale o sesizare referitoare la o lege ce modifică și completează Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul cultelor, introducând sancțiuni pentru exercitarea fără drept a funcțiilor clericale sau monahale, precum rabin, imam sau echivalente, similar prevederilor aplicabile preoților.

Senatul a făcut public textul sesizării. Legea contestată la CCR a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care semnase anterior și proiectul pentru combaterea antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, proiect ce fusese contestat fără succes de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională.

Pe 28 iunie, Parlamentul a înaintat președintelui spre promulgare Legea care aduce modificări și completări Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul cultelor.

”Actul normativ introduce următoarele modificări în Legea 489/2006:
* la articolul 23, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”.

* la articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins: „(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.

Președintele consideră că legea a fost adoptată încălcând atât procedura legală, cât și principii constituționale, vizând articolele 1 alin. (5), 76 alin. (1) raportat la 73 alin. (3) lit. h), precum și articolele 29 și 30 din Constituție.

Legea în cauză încalcă și art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin faptul că stabilește elementele constitutive ale unei infracțiuni prin norme subordonate legii.

Legea analizată lărgește categoria persoanelor care pot comite infracțiunea, incluzând rabini, imami și alte funcții clericale sau monahale echivalente, desemnate la cererea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.