Către un nou record al emisiilor de CO2 în 2023: AIE denunță lipsa componentei verzi a planurilor de redresare economică

Către un nou record al emisiilor de CO2 în 2023: AIE denunță lipsa componentei verzi a planurilor de redresare economică
Publicat de Valentina Drăgoi la 21 iulie 2021, 11:20

Țările europene și-au pregătit planurile de redresare economică, însă componenta verde lipsește. În acest context, Agenția Internațională pentru Energie trage un semnal de alarmă. Sursa citată prevestește un nou record al emisiilor de CO2 în 2023.

Cu doar 2 procente alocate în planurile de sprijin și recuperare post-pandemică Covid-19 dedicate tranziției energetice, emisiile globale de CO2 riscă să atingă un nivel record în 2023 și să continue să crească de-a lungul anilor, subliniază Agenția Internațională pentru Energie, scrie La Tribune. 

Sumele de bani, atât publice, cât și private, mobilizate în întreaga lume prin planurile de stimulare sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele climatice globale, estimează Agenția Internațională pentru energie.

„Sumele de bani, atât publice, cât și private, mobilizate în întreaga lume prin planurile de stimulare sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor internaționale climatice”, a declarat Agenția Internațională pentru Energie.

Gestionarea pe termen scurt în detrimentul pe termen lung. Și mâine care ar putea fi foarte deziluzionate, retrogradând departe visele unei lumi de după. Aceasta este în esență ceea ce ar trebui amintit din cel mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), publicat marți.

Cu doar 2% din banii din planurile de sprijin și recuperare post-pandemice Covid-19 dedicate tranziției energetice, emisiile globale de CO2 riscă să atingă un nivel record în 2023 și să continue să crească de-a lungul anilor, consideră AIE. „Acest lucru ar lăsa lumea departe de drumul către emisiile nete zero până în 2050, pe care AIE l-a stabilit în foaia de parcurs globală recentă”, deplânge instituția.

Într-un comunicat de presă publicat marți, agenția internațională specifică: „Sumele de bani, atât publice, cât și private, mobilizate în întreaga lume prin planuri de stimulare sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele climatice internaționale. Aceste deficite sunt deosebit de pronunțate în economiile emergente și în curs de dezvoltare, dintre care multe se confruntă cu provocări speciale de finanțare”.

 Doar 350 miliarde dolari alocați pentru tranziție

IAE a analizat peste 800 de planuri de stat în 50 de țări. În total, 16.000 miliarde de dolari au fost mobilizate de structurile publice pentru a face față impactului economic al Covid-19. Din această sumă, doar 350 de miliarde de dolari pe an sunt direcționate către tranziția ecologică, o cifră departe de cele 1.000 de miliarde așteptate de IAE în planul său de redresare durabilă stabilită cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

„Nu toate sectoarele-cheie evidențiate în planul de redresare durabilă al AIE primesc suficientă atenție din partea factorilor de decizie politică”, se arată în raport, care subliniază că „majoritatea [fondurilor] se concentrează pe asistența financiară de urgență pentru gospodării și întreprinderi”. Cu toate acestea, „aceste cheltuieli [pentru tranziția energetică] ar stimula creșterea economică globală, ar crea milioane de locuri de muncă și ar pune lumea pe drumul cel bun pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris”.

 Disparități puternice între țările din nord și sud

Potrivit raportului, care are ca scop avertizarea factorilor de decizie mondiali înaintea summitului miniștrilor de mediu ai G20 de la Napoli, de pe 22 și 23 iulie, disparitățile dintre țările bogate și țările în curs de dezvoltare sunt puternice. Țările dezvoltate au mobilizat 60% din fondurile așteptate în foaia de parcurs, în comparație cu doar 20% pentru țările emergente.

În Europa, de exemplu, Comisia Europeană a cerut statelor membre să direcționeze puternic planul de redresare – în valoare de 750 miliarde de euro – către tranziția de mediu și digitală. Pentru ca Franța să beneficieze de sprijin financiar din partea Europei, guvernul a trebuit să prezinte un plan de redresare colorat cu ambiții ecologice și digitale. Bruxellesul a impus ca cel puțin 37% din cheltuieli să fie îndreptate spre tranziția ecologică și 20% spre cea digitală.

„Aproape jumătate din ajutorul european va fi dedicat tranziției ecologice, cu 5,8 miliarde de euro pentru renovarea energetică a clădirilor, 4,4 miliarde pentru modernizarea rețelei feroviare și 1,9 miliarde pentru dezvoltarea instalațiilor pe hidrogen, fără carbon” – a indicat Comisia într-un comunicat de presă.

 Patruzeci de miliarde de euro fonduri europene pentru relansarea Franței

Negociatorii din Parlamentul European și statele membre, precum și Comisia Europeană au ajuns la un acord privind reducerea emisiilor nete în cadrul blocului comunitar cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, având ca obiectiv un nivel zero al emisiilor de carbon până în 2050.

În ciuda acestor măsuri, IAE avertizează: „Statele trebuie să meargă și mai departe, făcând investiții și desfășurând energii curate la niveluri mult mai ridicate dincolo de perioada de redresare, pentru a plasa lumea pe calea către emisiile nete zero până în 2050, ceea ce este un obiectiv ambițios, dar totuși realizabil – dacă acționăm acum”.

Informații articol
Etichete: , ,
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.