Câți bani ar trebui să ai puși deoparte în 2026. Iancu Guda explică regula celor 3, 6 și 12 luni

Mulți români economisesc „pentru zile negre”, însă puțini își definesc concret ce înseamnă acest lucru și câți bani ar trebui să păstreze, de fapt, în rezervă. Economistul Iancu Guda susține că teama de viitor îi determină pe mulți oameni să blocheze sume importante în conturi și depozite bancare, în loc să construiască un plan financiar clar și să folosească eficient banii disponibili.

Iancu Guda spune că frica de „zile negre” îi face pe mulți români să blocheze bani în depozite

Invitat în podcastul „Gândește diferit”, realizat de Radu Constantin, economistul Iancu Guda a explicat care sunt cele mai frecvente greșeli financiare ale românilor și care este nivelul de rezervă pe care îl consideră suficient pentru perioadele dificile.

Potrivit economistului, expresia „economisesc pentru zile negre” este folosită foarte des, însă de cele mai multe ori oamenii nu pot explica exact pentru ce situații se pregătesc și de câți bani ar avea nevoie în realitate. În opinia sa, în spatele acestei abordări se află, în principal, teama de necunoscut.

El a explicat că această emoție este, în esență, frica și că mulți oameni caută liniște prin acumularea unor sume cât mai mari de bani.

„De câte ori n-am auzit noi asta, de ce economisești? Pentru zile mai negre. Nu-i așa? Că zice românul. Și acum, dacă e să intri mai concret, că asta e o emoție, de fapt. Emoția este frica. Mi-e frică de ce se poate întâmpla și niște bani îmi dau încredere, că dacă se întâmplă ceva am de unde să apelez, să mă restabilizez”, a afirmat Iancu Guda.

Economistul consideră însă că este important ca această teamă să fie analizată rațional. El a dat exemplul persoanelor care păstrează zeci de mii de euro în depozite bancare fără să aibă o justificare clară pentru suma respectivă.

„De ce să mă chinui eu să pun 30.000 de euro deoparte într-un depozit pentru zile mai negre?”, a întrebat retoric Guda.

În locul blocării unor sume mari de bani, acesta a explicat că anumite riscuri, precum problemele grave de sănătate sau decesul, pot fi acoperite prin polițe de asigurare.

„Pot să fac o asigurare de sănătate sau de viață cu 100 de lei pe lună și dacă mi se întâmplă ceva, primesc 30.000 de euro de despăgubire ca să-mi acopere cheltuieli de intervenție medicală sau deces. E mult mai inteligent financiar. Să pui 100 de lei pe lună, asta înseamnă, să facem un calcul: 1.200 de lei pe an”, a spus economistul.

El a adăugat că după constituirea unei rezerve rezonabile și a unei protecții prin asigurări, surplusul de bani poate fi orientat către investiții, în loc să rămână blocat în conturi ani la rând.

Regula celor 3, 6 și 12 luni pentru fondul de rezervă

Iancu Guda a explicat că rezervele financiare sunt necesare, însă acestea trebuie dimensionate în funcție de cheltuielile esențiale ale familiei și de nivelul de siguranță dorit. Potrivit acestuia, există trei repere importante.

„Trei luni de cheltuieli este fondul de urgență. (…) Șase luni este fondul care îți dă o siguranță. Fondul de control este 12 luni de cheltuieli”, a explicat economistul.

Guda a precizat că aceste calcule nu trebuie făcute folosind toate cheltuielile unei familii, ci doar pe cele critice și o parte dintre cele importante. În exemplul oferit de el, pentru o familie care cheltuie 1.000 de euro lunar, rezerva nu trebuie calculată la întreaga sumă, deoarece în perioade dificile multe cheltuieli opționale pot fi reduse sau eliminate temporar.

Economistul a atras atenția că numeroase persoane păstrează în conturi sume mult mai mari decât ar fi necesar chiar și pentru un scenariu prudent.

„Sunt peste 75.000 sau 80.000 de români care au peste 100.000 de euro în conturi. Pentru ce?”, a afirmat acesta.

În opinia sa, după constituirea fondului de control, orice economii suplimentare ar trebui direcționate către investiții sau, în anumite situații, către rambursarea anticipată a creditelor.

Cele trei greșeli financiare pe care românii ar trebui să le evite în perioade instabile

În cadrul podcastului, Iancu Guda a identificat și trei greșeli majore pe care oamenii le fac atunci când economia traversează perioade dificile sau incerte.

Prima este lipsa unei evidențe clare a cheltuielilor. Economistul consideră că multe persoane nu știu exact pe ce se duc banii în fiecare lună și, din acest motiv, nu pot lua decizii financiare eficiente.

„Primul pas este conștientizarea pe ce dau banii”, a explicat el.

A doua greșeală este lipsa unor obiective financiare clare. Potrivit lui Guda, oamenii economisesc sau investesc fără să știe exact ce urmăresc și în ce orizont de timp vor să își atingă obiectivele.

„A doua mare greșeală este să fim haotici în direcție, să nu avem obiective”, a afirmat economistul.

A treia problemă identificată de acesta este neglijarea educației și a sănătății, două elemente pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea financiară pe termen lung.

„Investiți în educație permanent, să citim o carte, în sănătatea noastră. Să avem scopuri în viață, să știm pe ce dăm banii, să economisim și să investim inteligent potrivit pentru a ne atinge obiectivele”, a recomandat Guda.

Economistul a susținut că oamenii ar trebui să știe exact pe ce cheltuie banii, să își stabilească obiective clare, să își construiască rezerve financiare adecvate și să investească în mod responsabil, în funcție de propriile nevoi și planuri de viitor.

„Sunt trei lucruri esențiale de făcut, mai ales, sau opusul lor, greșeli foarte grave de evitat, mai ales în vremuri instabile”, a punctat economistul.