Care sunt barierele structurale și nevoile femeilor din România care revin pe piața muncii

Organizația Carierista, dedicată reintegrării profesionale a femeilor, a lansat primul Barometru al Reinserției Profesionale a Femeilor din România în cadrul unui eveniment găzduit de Ambasada Canadei în România la București. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului politic, instituțional, privat și media, într-o discuție structurată despre provocările cu care se confruntă femeile care încearcă să revină pe piața muncii după o pauză profesională.

Eveniment de lansare privind reinserția profesională a femeilor: studiu despre bariere, nevoi și oportunități pe piața muncii

Studiul dedicat analizei sistematice a dificultăților, nevoilor și oportunităților femeilor care revin pe piața muncii a fost prezentat de Steliana Moraru, cofondatoare și președintă a Consiliului Director al Carierista, în cadrul unui eveniment moderat de Nadina Câmpean, jurnalistă TV și lector universitar.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului politic, instituțional, privat și ai presei, structurat în două paneluri de dezbatere.

Primul panel i-a adus împreună pe Leena Liukkonen, Victoria Stoiciu, senator, Adrian Dan Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, Turismului, Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului, precum și Iulia Manole, director afaceri publice în cadrul Romanian Business Leaders. Discuțiile au vizat perspectivele societale ale reinserției femeilor pe piața muncii și exemple din modelul finlandez.

Al doilea panel a reunit-o pe Andreea Balaci, director în cadrul Catalyst/Hipo.ro, și pe Raluca Juncu, jurnalist la Revista Cariere, într-o dezbatere despre modul în care reinserția profesională a femeilor este reflectată în media și percepută din perspectiva pieței de recrutare.

Date cheie din barometru:

⬤  2,9 ani – durata medie a pauzei profesionale a femeilor din România. 41% dintre respondente au raportat o pauză cuprinsă între 2 și 5 ani.

⬤  48% – proporția femeilor care au întrerupt cariera din cauza îngrijirii copiilor, cea mai frecventă cauză, urmată de probleme de sănătate/burnout (16%) și migrație/relocare (12%).

⬤  4,3/5 – scorul de impact al lipsei infrastructurii de îngrijire a copiilor, cel mai ridicat dintre toate barierele evaluate. Transportul deficitar (4,0) și sănătatea mintală/încrederea scăzută (3,9) se situează pe locurile următoare.

⬤  74% – proporția femeilor care consideră programul flexibil drept beneficiul esențial pentru revenirea la muncă. 44% preferă modelul hibrid full-time, iar 26% munca remote.

⬤  61% – proporția femeilor interesate să-și dezvolte competențele digitale, urmată de soft skills și comunicare (56%) și limbi străine (39%).

⬤  82% – proporția femeilor care au participat la programe de reinserție și au raportat o creștere a încrederii în sine. 75% au menționat o stare emoțională îmbunătățită, iar 47% s-au angajat în termen de 6 luni.

⬤  31% – proporția femeilor din mediul rural care au acces la workshopuri fizice de dezvoltare profesională, față de 69% în urban. 76% dintre femeile din rural consideră transportul o barieră foarte semnificativă la reinserția pe piața muncii.

Reintegrarea femeilor pe piața muncii în România: lipsa infrastructurii, flexibilitatea redusă și soluții recomandate în Barometru

Barometrul identifică trei dimensiuni principale care îngreunează reinserția femeilor pe piața muncii din România: infrastructura insuficientă, reflectată în lipsa creșelor și transportul deficitar; adaptarea limitată a pieței muncii, marcată de flexibilitate redusă și bias în procesul de recrutare; precum și povara psiho-socială, care include anxietate, lipsa rețelelor de sprijin și dificultatea de a explica pauzele din CV.

Printre soluțiile recomandate se numără extinderea serviciilor de îngrijire, programe de upskilling digital, implementarea unor modele de muncă hibride și dezvoltarea unor programe structurate de tip returnship, menite să faciliteze revenirea profesională a femeilor.

„Sprijinirea reintegrării femeilor pe piața muncii promovează egalitatea de gen, reprezentând, totodată, și o strategie economică inteligentă care consolidează familiile, locurile de muncă și economia. Canada a pus în aplicare cu succes un cadru cuprinzător de politici publice pentru a sprijini revenirea femeilor la locul de muncă, care combină concediul de maternitate și parental plătit cu protecția locului de muncă, servicii accesibile de educație timpurie și îngrijire a copiilor, programe de formare și recalificare profesională, precum și standarde de angajare flexibile și incluzive. Dacă România ar investi mai mult în servicii de îngrijire a copiilor, în programe de formare profesională și în reglementări flexibile în materie de ocupare a forței de muncă, acest lucru ar stimula atât economia cât și revenirea femeilor la locul de muncă în condiții demne.” – E.S. Gavin Buchan, Ambasadorul Canadei în România)

„Am creat Barometrul Reinserției Profesionale a Femeilor din România pentru că am văzut, dincolo de statistici, realitatea multor femei care vor să revină în câmpul muncii, dar se lovesc de bariere invizibile: lipsa de încredere, lipsa sprijinului, rigiditatea pieței muncii și absența unor soluții adaptate vieții lor reale. Pentru noi, la Carierista, acest barometru este important pentru că aduce date, claritate și voce unei experiențe despre care se vorbește încă prea puțin. Ne-am dorit să construim nu doar o radiografie a problemelor, ci și un argument solid pentru intervenții, politici și programe care să facă reinserția profesională posibilă, demnă și sustenabilă pentru cât mai multe femei din România. În același timp, vrem ca aceste rezultate să fie un punct de plecare pentru colaborare cu toate părțile interesate, angajatori, autorități, organizații și comunități, astfel încât să transformăm concluziile barometrului în proiecte concrete, cu impact real în viața femeilor.”  – Steliana Moraru, Co-fondatoare Carierista