Când va scădea inflația în România. BNR: Are o capacitate de a se autoaprinde. Creșterile de taxe și accize au aprins prețurile

Inflația din România ar urma să intre pe o traiectorie descendentă accentuată începând cu a doua jumătate a anului 2026, potrivit BNR. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu, care a explicat că majorările de taxe, accize și liberalizarea prețurilor la energie au generat un salt abrupt al prețurilor în vara trecută.

Inflația anuală rămâne la 9%, după șocul fiscal din iulie: Comparăm situația prețurilor de acum un an și de aici vine această creștere

Inflația se menține în prezent la un nivel ridicat, în jur de 9%, pe fondul comparației anuale cu perioada în care au fost introduse majorările fiscale și ajustările de prețuri administrate. Reprezentantul BNR a explicat că analiza anuală amplifică percepția scumpirilor, întrucât ia drept reper momentul în care au fost operate simultan mai multe creșteri de taxe.

„Avem acum o inflație care stă destul de fixă la 9%. Comparăm situația prețurilor de acum un an și de aici vine această creștere, mai ales că la 1 iulie am avut creșterile acelea de TVA, de accize, liberalizarea prețurilor la energie și au fost dintr-odată patru puncte în plus la inflație. Le comparăm din iulie în permanență”, a precizat Dan Suciu.

Oficialul BNR a subliniat că aceste patru puncte procentuale s-au adăugat într-un singur moment, pe fondul deciziilor fiscale și al modificărilor din piața energiei, iar efectul lor continuă să se reflecte în rata anuală a inflației prin mecanismul de raportare statistică.

Potrivit explicațiilor oferite, diferența dintre inflația anuală și cea lunară este esențială pentru înțelegerea evoluției reale a prețurilor, întrucât indicatorul anual include efecte punctuale produse într-o anumită lună de referință.

Inflația lunară încetinește, iar scăderea ar putea începe din februarie

În paralel cu nivelul ridicat al inflației anuale, datele privind dinamica lunară indică o temperare a creșterilor de prețuri. Dan Suciu a arătat că, în ultimele luni, nu s-au mai înregistrat salturi similare cu cel din iulie, iar ritmul scumpirilor este mai redus.

„Subiectiv vorbind, la inflația lunară nu vedem această adăugare de 4% în fiecare lună așa cum am văzut o dată pusă în luna iulie. Inflația lunară este mai mică. Creșterile de prețuri încep să fie mai mici. În ianuarie, a fost o cifră rezonabilă, dar ne așteptăm ca din februarie să scadă această inflație lunară.

Odată ce nu mai avem această comparație anualizată cu luna iulie, reperul nostru subiectiv va fi inflația lunară care va fi mult mai mic. De la 1 iulie vom vedea și o prăbușire a acestui indicator care ne face să ne doară capul, inflația anuală”, a explicat Dan Suciu.

Declarația indică faptul că, odată depășit momentul statistic al comparației cu luna în care au fost introduse majorările fiscale, rata anuală ar urma să înregistreze o scădere abruptă. Oficialul BNR a menționat explicit data de 1 iulie ca punct de referință pentru această ajustare vizibilă a indicatorului.

Întrebat dacă această evoluție va însemna și ieftiniri efective pentru populație, purtătorul de cuvânt al BNR a nuanțat răspunsul, explicând că rezultatul depinde de baza de comparație utilizată.

„Depinde cu ce facem comparația. Dacă o facem cu 1 iulie 2025, da, vom vedea un alt reper de preț mult mai rezonabil. Dar dacă o facem din momentul acesta cu luna precedentă, dacă vom compara lună cu lună, vom vedea că creșterile nu mai sunt așa spectaculoase.

Să nu ne mai uităm la inflația anuală, pentru că asta ne aprinde așteptările inflaționiste proprii, adică vedem această comparație anuală și spunem: ce mult au crescut prețurile!

Avem așteptări să plătim mai mult, cei care sunt antreprenori și pun produse la vânzare au tendința de a crește prețul mai mare. Are o componentă subiectivă extrem de puternică inflația. Eu nu zic acum că o rezolvăm din vorbe, o rezolvăm din fapte!”, a declarat Dan Suciu.

Oficialul a insistat asupra componentei psihologice a inflației, arătând că anticipațiile legate de evoluția prețurilor pot influența comportamentul consumatorilor și al companiilor, alimentând suplimentar scumpirile.

În același context, Dan Suciu a precizat că impactul majorărilor fiscale a fost unul punctual, iar efectele acestora ar trebui să se estompeze în perioada următoare.

„Acestea trebuie să treacă și să vedem evoluțiile de acum încolo. Noi nu spunem că vor scădea prețurile, dar vestea relativ bună este că 4% așa cum au apărut în iulie nu vor apărea indiferent de motive în plus la indicele de inflație în situația din vară.

Inflația are o capacitate de a se autoaprinde, atâta timp cât așteptările legate de prețuri sunt cele care sunt ne facem de unii singuri rău, aprinzând prețurile”, a afirmat Dan Suciu.

Declarațiile vin în contextul în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut duminică faptul că o eventuală majorare a pensiilor nu poate fi analizată în prezent fără resurse bugetare sustenabile, menționând că inflația ar putea începe să scadă din vară și să ajungă la aproximativ 4% la finalul anului.

La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri noile date economice și prognozele pentru perioada următoare, explicând că economia funcționează „pshiologic”, aspect vizibil în dinamica consumului.