România va trece la ora de iarnă mai devreme în 2025, modificarea fiind programată în noaptea dintre 25 și 26 octombrie. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, marcând finalul perioadei de orar de vară. Autoritățile menționează că această ajustare respectă regulile internaționale privind fusurile orare.
Trecerea la ora de iarnă. Ceasurile se dau înapoi mai devreme în 2025
Pentru prima dată în ultimii ani, schimbarea orei nu se va face în ultima duminică din octombrie, ci cu o zi mai devreme. Dacă în 2024 românii au trecut la ora standard în noaptea de 26 spre 27 octombrie, în 2025 această modificare se va produce în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ajustarea implică revenirea la ora Europei Orientale, cunoscută ca Timpul Legal Român.
Procesul tehnic are loc la orele dimineții, când traficul este redus. La ora 4.00, ceasurile vor fi date înapoi la ora 3.00, ceea ce va oferi o oră suplimentară de somn. Perioada de orar de vară, începută în ultima duminică din martie, se va încheia astfel oficial. Autoritățile transmit că toate sistemele de transport și comunicații trebuie actualizate corespunzător pentru a evita erorile.
Cum se realizează modificarea pentru ora de iarnă 2025
Schimbarea orei nu este un proces identic la nivel global, fiind influențată de fusurile orare. Convenția internațională stabilește ca fiecare fus corespunde unei diferențe de 15 grade longitudine.
Astfel, țările din Europa Occidentală sunt pe GMT+0, statele din Europa Centrală folosesc GMT+1, iar Europa de Est se raportează la GMT+2.
La nivel mondial, aproape 70 de țări își ajustează anual ceasurile de două ori, inclusiv statele Uniunii Europene. De exemplu, Marea Britanie, Irlanda și Portugalia revin la ora Greenwich, Spania, Italia, Franța și Germania trec la GMT+1, iar Grecia, Cipru, Estonia și Finlanda respectă GMT+2. Platforma timeanddate.com menționează că aceste schimbări sunt sincronizate, dar nu simultane.
Dezbateri privind renunțarea la schimbarea orei
Discuțiile despre eliminarea modificării sezoniere a orei sunt prezente de mai mulți ani la nivelul Uniunii Europene. Oficialii europeni au propus ca fiecare stat să decidă singur dacă rămâne permanent la ora standard sau la ora de vară. Deși Parlamentul European a votat în 2019 pentru renunțarea la această practică, o hotărâre finală nu a fost pusă în aplicare.
Un sondaj realizat de Comisia Europeană în 2018 a adunat 4,6 milioane de răspunsuri, iar 84% dintre participanți au susținut eliminarea modificării orei. Totuși, măsura nu a fost implementată, iar subiectul rămâne deschis la discuții. Experții susțin că lipsa unei decizii unitare între state complică situația.
Efectele schimbării orei asupra populației
Trecerea la ora de iarnă și la ora de vară este asociată adesea cu disconfort pentru o parte a populației. Persoanele sensibile resimt dificultăți de adaptare, oboseală, tulburări de somn sau dureri de cap. Studiile arată că aproximativ 40% dintre respondenți declară probleme de concentrare după aceste schimbări.
Medicii atrag atenția că aceste efecte sunt mai pronunțate după trecerea la ora de vară, când se pierde o oră de odihnă. Totuși, și ajustarea din toamnă poate crea disconfort, mai ales pentru persoanele cu program strict. Specialiștii recomandă adaptarea treptată a rutinei zilnice pentru a reduce impactul.
Originea schimbării ceasului la ora de vară și de iarnă
Conceptul de ajustare a orei nu este nou. Ideea a fost enunțată pentru prima dată de Benjamin Franklin în 1784, dar a devenit realitate mult mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, în 1916. Atunci, statele au implementat schimbarea pentru a economisi energie și resurse.
În România, ora de vară a fost introdusă în 1931, însă aplicarea sa constantă a început abia în 1979. Din 1998, regulile au devenit clare: trecerea la ora de vară are loc în ultima duminică din martie, iar revenirea la ora standard se face în ultima duminică din octombrie.
