Camera Deputaților a adoptat legea pentru închiderea programelor europene 2014-2020 și protejarea fondurilor UE

Camera Deputaților a aprobat miercuri proiectul de lege care stabilește cadrul necesar pentru finalizarea programelor operaționale aferente exercițiului financiar european 2014-2020. Actul normativ este considerat esențial pentru accelerarea absorbției fondurilor europene și pentru evitarea pierderii banilor disponibili prin politica de coeziune a Uniunii Europene. Legea introduce măsuri speciale pentru proiectele rămase nefinalizate, dar și noi mecanisme de redistribuire a fondurilor pentru investiții strategice, inclusiv în domeniul apărării și securității.

România încearcă să închidă programele europene 2014-2020 fără pierderi de fonduri

Proiectul de lege adoptat de deputați are ca scop principal asigurarea cadrului legal pentru finalizarea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020.

Autoritățile încearcă astfel să limiteze riscul dezangajării fondurilor europene și să permită continuarea proiectelor care nu au fost finalizate până la termenul-limită stabilit la 31 decembrie 2023.

Legea se aplică proiectelor care:

• au fost declarate nefinalizate la finalul anului 2023;
• nu au fost etapizate în cadrul noii perioade de programare 2021-2027;
• nu au fost declarate nefuncționale.

În practică, măsura vizează sute de proiecte europene care au întâmpinat întârzieri administrative, probleme de implementare, creșteri de costuri sau dificultăți legate de procedurile de achiziție publică.

De ce este importantă legea adoptată de Parlament

Adoptarea acestui proiect este importantă pentru România din mai multe motive, în special în contextul presiunilor privind gradul de absorbție a fondurilor europene.

În lipsa unui cadru legal clar, multe dintre proiectele începute în perioada 2014-2020 riscau să rămână fără finanțare, iar sumele neutilizate puteau fi pierdute definitiv prin mecanismul de dezangajare aplicat de Comisia Europeană.

Legea încearcă să ofere soluții pentru:

• finalizarea proiectelor întârziate;
• evitarea blocajelor financiare;
• menținerea fluxurilor de plată pentru beneficiari;
• reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene;
• atingerea obiectivelor asumate prin politica de coeziune.

Potrivit documentului adoptat, modificările sunt necesare pentru a elimina riscurile care afectează proiectele finanțate prin:

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
• Fondul Social European (FSE).

Aceste două instrumente financiare au susținut în ultimii ani investiții în infrastructură, sănătate, educație, digitalizare, incluziune socială și dezvoltare regională.

Problemele care au afectat proiectele europene din România

Situația programelor 2014-2020 vine după ani în care numeroase proiecte europene au fost afectate de întârzieri și dificultăți administrative.

Printre principalele probleme semnalate în ultimii ani se numără:

• creșterea costurilor materialelor și lucrărilor;
• blocaje în procedurile de achiziții publice;
• contestații în instanță;
• lipsa cofinanțării pentru unele proiecte;
• întârzieri în autorizări și avize;
• modificări legislative și fiscale.

În multe cazuri, beneficiarii proiectelor au fost nevoiți să solicite prelungiri sau să reevalueze bugetele inițiale pentru a putea continua investițiile.

Noua lege încearcă să ofere flexibilitate suplimentară pentru gestionarea acestor situații și pentru închiderea corectă a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Ministerul Finanțelor va putea redistribui fonduri între instituții

Unul dintre cele mai importante amendamente adoptate în Camera Deputaților îi permite Ministerul Finanțelor să efectueze redistribuiri de credite de angajament între ordonatorii principali de credite.

Măsura va putea fi aplicată începând cu anul 2026 și va funcționa în limita fondurilor deja aprobate prin bugetul de stat.

Redistribuirile vor putea fi realizate la solicitarea instituțiilor și vor viza inclusiv contractele de achiziții publice din domeniul apărării și securității.

Textul adoptat face referire directă la instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și la angajamentele internaționale asumate de România.

Această prevedere apare într-un context regional complicat, în care investițiile în apărare și securitate au devenit prioritare pentru majoritatea statelor europene.

Obligații noi pentru instituțiile publice

Legea stabilește și obligații suplimentare pentru ordonatorii principali de credite.

Instituțiile care operează redistribuiri bugetare vor trebui:

• să actualizeze anexele bugetare;
• să introducă modificările rezultate din aplicarea legii;
• să transmită informațiile către Ministerul Finanțelor în termen de 10 zile.

Autoritățile susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru îmbunătățirea monitorizării fondurilor publice și pentru o evidență mai clară a proiectelor finanțate.

Ce impact poate avea legea asupra absorbției fondurilor europene

Specialiștii în fonduri europene atrag atenția că perioada de închidere a exercițiului financiar 2014-2020 este una critică pentru România.

Gradul final de absorbție influențează direct:

• valoarea banilor europeni atrași în economie;
• investițiile publice finalizate;
• dezvoltarea regională;
• capacitatea administrativă a instituțiilor;
• credibilitatea României în relația cu instituțiile europene.

În ultimii ani, fondurile europene au reprezentat una dintre principalele surse de investiții publice în România, mai ales în infrastructură, transporturi, sănătate și dezvoltare locală.

Adoptarea noii legi este văzută ca o încercare de a recupera întârzierile și de a proteja proiectele care încă pot fi salvate administrativ și financiar.

Camera Deputaților a avut ultimul cuvânt

Proiectul adoptat aprobă OUG nr. 76/2025 pentru modificarea și completarea OUG nr. 36/2023.

Totodată, legea aduce modificări și la OUG nr. 156/2024.

Actul normativ fusese deja aprobat de Senat, iar Camera Deputaților a fost for decizional.

Prin această lege, autoritățile încearcă să închidă cât mai eficient exercițiul financiar european 2014-2020 și să reducă riscul ca România să piardă o parte dintre fondurile europene disponibile.