Camera Consultanților Fiscali cere clarificări Ministerului Finanțelor privind tratamentul fiscal al clauzei de mobilitate: Legislația actuală lasă loc de interpretări
SURSA FOTO: Dreamstime - Angajată
Tot mai multe companii acordă beneficii angajaților care lucrează în regim mobil, însă aplicarea plafonului neimpozabil pentru aceste prestații este neclară și riscă să genereze diferențe de taxe. Camera Consultanților Fiscali solicită Ministerului Finanțelor lămuriri privind modul de calcul al plafonului neimpozabil aferent indemnizațiilor acordate în baza clauzei de mobilitate, pentru a evita interpretările diferite în aplicarea Codului Muncii și a Codului Fiscal.
Clarificări cerute de Camera Consultanților Fiscali privind tratamentul fiscal al clauzei de mobilitate: „Legislația actuală lasă loc de interpretări și riscuri pentru angajatori”
Tot mai mulți salariați lucrează în regim mobil, prestând servicii în diverse locații sau pentru mai mulți clienți, fără a avea un loc fix de muncă. În cazul acestora, companiile pot aplica clauza de mobilitate, reglementată de Codul Muncii și Codul Fiscal, care permite acordarea de beneficii suplimentare – în bani sau în natură – pentru acoperirea costurilor generate de deplasări.
Totuși, aplicarea concretă a regulilor privind plafonul neimpozabil al acestor beneficii a generat neclarități, avertizează Camera Consultanților Fiscali (CCF). Organizația a transmis Ministerului Finanțelor o solicitare oficială de clarificare a modului în care trebuie determinat plafonul fiscal aferent prestațiilor acordate în baza clauzei de mobilitate.
Diferențe între mobilitate și delegare
Potrivit Luminiței Obaciu, membră a Comitetului Fiscal din cadrul CCF, problema apare din diferențele de regim juridic și fiscal între delegare și mobilitate:
„Plafonul neimpozabil reglementat de Codul Fiscal pentru prestațiile suplimentare primite în baza clauzei de mobilitate este stabilit în funcție de nivelul indemnizației zilnice de delegare. Totuși, delegarea presupune exercitarea temporară a activității într-un alt loc de muncă, în timp ce mobilitatea se caracterizează prin lipsa unui loc fix, implicând deplasări frecvente. Dacă în cazul delegării se acordă o indemnizație zilnică, în cazul salariaților mobili se negociază, de regulă, prestații suplimentare lunare.”
Această diferență face ca firmele să aplice în mod diferit plafonul neimpozabil, ceea ce poate genera diferențe de taxe sau penalizări fiscale, în cazul unui control.
Cum se calculează în prezent indemnizațiile
CCF explică faptul că, potrivit legislației actuale, indemnizațiile de mobilitate și de delegare sunt neimpozabile doar în anumite limite:
Indemnizația de delegare – este neimpozabilă până la 2,5 ori nivelul legal al diurnei, dar nu mai mult de trei salarii de bază.
Indemnizația de mobilitate pentru transport rutier – este neimpozabilă până la același plafon de 2,5 ori nivelul diurnei legale, fără a fi inclusă în plafonul salarial lunar de 33%.
Indemnizația de mobilitate pentru alte activități – se acordă în limite similare, însă trebuie să se încadreze în plafonul general de 33% din salariul de bază brut lunar, împreună cu alte beneficii acordate salariatului.
Solicitarea Camerei Consultanților Fiscali
CCF atrage atenția că, în practică, pot exista situații complexe – de exemplu, salariați mobili care lucrează o parte din timp la sediul angajatorului sau de acasă (în regim de telemuncă) și restul în teren. În aceste cazuri, firmele întâmpină dificultăți în determinarea exactă a numărului de zile pentru care se aplică plafonul neimpozabil.
Totodată, organizația solicită lămuriri privind includerea sau excluderea zilelor în care angajatul își desfășoară activitatea în localitatea de domiciliu sau în localitatea sediului angajatorului.
„Dorim să fie clar dacă suma zilnică folosită la compararea cu plafonul de 2,5 ori nivelul legal al diurnei este luată în calcul și pentru zilele în care salariatul lucrează pe teren în localitatea de domiciliu sau în cea unde se află sediul angajatorului”, se arată în comunicatul Camerei.
De ce este importantă clarificarea
Fără o interpretare unitară, există riscul ca aceleași situații să fie tratate diferit de angajatori sau de autoritățile fiscale. CCF avertizează că aceste neconcordanțe pot duce la recalculări de taxe și contribuții, dar și la posibile sancțiuni.
Solicitarea Camerei Consultanților Fiscali vine în contextul în care tot mai multe companii au adoptat forme flexibile de muncă și își desfășoară activitatea pe teren sau în sistem hibrid, situație în care clauza de mobilitate devine tot mai frecvent întâlnită în contractele de muncă.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





