Călin Georgescu susține că dosarul său reflectă o criză a democrației și a reprezentării politice
Călin Georgescu a vorbit în fața jurnaliștilor imediat după termenul de la Tribunalul București, subliniind că miza procesului depășește cadrul strict juridic. În opinia sa, cauza în care este vizat pentru propagandă legionară ar fi expresia unei rupturi profunde între instituțiile statului și voința populară, accentuată de anularea alegerilor din noiembrie 2024.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a insistat asupra ideii că adevărul nu poate fi modificat prin proceduri judiciare sau decizii administrative.
„Oricare ar fi dorințele unora, nu se poate schimba adevărul celor consemnate de ele. Este vremea cernerii. Și, după faptele lor, îi veți cunoaște”, a declarat acesta, indicând că vede procesul ca pe un test moral și politic pentru întreaga societate.
În același context, Călin Georgescu a mutat accentul de la instituții către responsabilitatea colectivă, susținând că schimbarea nu poate veni exclusiv prin decizii ale instanțelor.
„Întrebarea mea este: ce facem noi? Pentru că ei au ideologie, iar noi avem crucea, poporul român”, a afirmat el, criticând discursurile online pe care le consideră sterile și cerând acțiuni concrete în plan social.
Atac direct la Nicușor Dan și acuzații privind „statul paralel”
O parte centrală a declarațiilor a fost dedicată unui atac frontal la adresa președintelui României, Nicușor Dan, pe care Călin Georgescu îl acuză că nu reprezintă interesele cetățenilor. Acesta a susținut că șeful statului ar face parte dintr-un „cartel politic” responsabil de anularea alegerilor și de degradarea democrației.
În discursul său, Georgescu a afirmat că legitimitatea internațională a actualei conduceri ar fi nulă, invocând lipsa de recunoaștere externă.
„Pentru că, în rest, strămoșii au spus așa: totul pentru țară, nimic pentru noi. Clasa politică, toată clasa politică astăzi, spune: totul pentru noi, nimic pentru țară. Prin urmare, noi știm cum arată lucrurile și știm că în dreptul celui care este scris pe hârtie: președintele României, el reprezintă statul paralel, nu reprezintă poporul român.
Și niciodată, știm asta, nu va fi primit la Casa Albă și niciodată nu va primi invitație. Știm, dar nu ne interesează, pentru că pe noi ne interesează ce facem noi. Știm, de asemenea, că nu te poți duce în străinătate, nu poți să îți reprezinți țara, atunci când știi că faci parte dintr-un cartel politic care a anulat alegerile și a prăbușit democrația. Nimeni nu te va primi, niciodată”, a transmis Călin Georgescu.
Prin aceste afirmații, fostul candidat a legat direct dosarul său penal de ceea ce el descrie ca fiind o capturare a statului de către o elită politică ruptă de cetățeni.
Competența Parchetului General, pusă sub semnul întrebării
Pe plan strict procedural, ședința de la Tribunalul București a adus în discuție competența Parchetului General de a instrumenta dosarul. Judecătorii au cerut explicații privind preluarea cauzei de la un parchet inferior, demers contestat de avocații lui Călin Georgescu.
Apărarea susține că această preluare nu ar fi fost justificată legal, iar o eventuală constatare a neregulilor ar putea afecta substanțial ancheta. În acest sens, Georgescu a sugerat că dosarul ar putea fi compromis dacă instanța va admite excepțiile ridicate.
Declarațiile sale au legat din nou procedura juridică de o interpretare mai largă asupra funcționării justiției.
„Este vremea cernerii”, a reluat acesta, sugerând că decizia instanței va avea implicații nu doar asupra situației sale personale, ci și asupra credibilității sistemului judiciar.
Mesaj social, religios și critică la adresa Bruxelles-ului
Călin Georgescu a mai folosit ieșirea publică pentru a lansa un apel cu accent social și religios, cerând implicare directă în sprijinirea celor vulnerabili. El a invocat necesitatea ajutorării persoanelor cu dizabilități, a copiilor fără manuale și a comunităților afectate de lipsa infrastructurii de bază.
„Dacă clasa politică nu face nimic, să demonstrăm noi că facem”, a spus el.
În același discurs, fostul candidat a reluat tema anulării alegerilor din 2024, pe care o consideră un act „brutal, violent și nedemocratic”. Potrivit lui, această decizie ar fi dus la izolarea României și la subordonarea voinței populare unor centre externe de putere.
Referindu-se la relația cu Uniunea Europeană, Georgescu a susținut că democrația ar fi condiționată de aprobări externe.
„Toată lumea, tot globul pământesc, știe că s-au anulat alegerile în România în mod brutal, violent, și nedemocratic. Prin urmare știm asta. Și nu ne mai interesează, ne interesează ce facem noi.
Știm de asemenea, sau încercăm să realizăm, că dacă democrația înseamnă voința poporului care are nevoie de confirmare de la Bruxelles, are nevoie de aprobare de la Bruxelles, înseamnă că această capitală a Belgiei este marcată de Uniunea Oligarhică Soroșistă Globalistă împotriva căreia poporul român luptă.
Eu lupt alături de poporul român împotriva acestor acte sataniste, împotriva acestor indivizi care s-au îmbogățit pe jertfa și suferința popoarelor”, a punctat Călin Georgescu.
Discursul s-a încheiat cu reafirmarea valorilor pe care spune că le apără și cu un apel la întoarcerea la credință și la familie.
„Pe noi ne interesează doar ce facem noi ca popor. Prin urmare, ne interesează să luptăm pentru drepturile noastre milenare, pentru tot ce au însemnat simbolurile noastre milenare care ne-au ținut împreună, ne-au unit și ne-au făcut puternici: Dumnezeu, patrie, familie, onoare.
Iar familia reprezintă coloana vertebrală a țării. Ea este formată din ceea ce înseamnă creștinism, din tată bărbat și mamă femeie. Și așa va fi întotdeauna, nu va fi altfel. Și pentru asta luptăm.
Pentru că creștinismul înseamnă bucurie, nu altceva. Și este bine de știut să aveți credință, orice s-ar întâmpla, să avem biruință deplină, pentru această luptă bună a credinței, pentru că fără credință nu existăm iar credința ne va face liberi”.
