Călin Georgescu, anunț despre banii românilor. Cum sunt folosiți, de fapt: Nu-ți trebuie armată ca să distrugi o țară

Călin Georgescu a lansat critici dure la adresa bugetului guvernamental, considerând că modul în care sunt alocate fondurile este profund eronat. Fostul candidat spune că bugetul aprobat are o valoare totală de 100 de miliarde de lei, însă domeniile esențiale precum educația și sănătatea au primit fonduri insuficiente, în timp ce alte sectoare au beneficiat de alocări imediate, fără dezbateri ample.

Călin Georgescu atrage atenția că subfinanțarea educației și sănătății poate avea efecte devastatoare asupra societății române, afectând dezvoltarea pe termen lung și valorile morale ale clasei politice.

Călin Georgescu acuză guvernul de subfinanțarea sectoarelor vitale

El susține că această practică de prioritizare a unor cheltuieli în detrimentul altora subminează încrederea în sistem și poate conduce la degradarea societății fără a fi nevoie de conflicte directe sau forță militară.

Fostul prezidențiabil a mai evidențiat că, în comparație cu alocările interne, România a trimis Ucrainei fonduri mult mai consistente, totalizând 70 de miliarde de lei, ceea ce ridică întrebări asupra priorităților guvernamentale.

În plus, Georgescu subliniază că Înalta Curte va judeca Guvernul pentru anularea unor hotărâri judecătorești, ceea ce ar putea afecta credibilitatea instituțiilor statului și percepția asupra justiției.

„Este o luptă mizerabilă să vezi cât dai la educație și la sănătate; înseamnă că valorile morale sunt praf. Dacă tu, la educație și la sănătate, te zbați câți bani să dai, dar celorlalți le dai instant, fără să existe niciun fel de dezbatere, înseamnă că totul este praf și pulbere din punctul de vedere al valorilor morale.

Nu îți trebuie armată ca să distrugi o țară: cumperi clasa politică și s-a terminat. Valoarea bugetului este de 100 de miliarde. Știți cât au dat Ucrainei? 70 de miliarde.

În plus, Înalta Curte va da în judecată Guvernul pentru că a anulat hotărâri judecătorești. Este foarte important; înseamnă că tu decredibilizezi justiția total”, a declarat Călin Georgescu la Metropola TV.

Actuala criză energetică va avea efecte dezastruoase asupra UE

De asemenea, Călin Georgescu atrage atenția că actuala criză energetică va avea efecte dezastruoase asupra Uniunii Europene, care nu va reuși să gestioneze consecințele situației. Problemele energetice se vor reflecta nu doar în penuria de energie, ci și în lipsa alimentelor, iar Europa este considerată în prezent vulnerabilă și nepregătită pentru asemenea provocări.

„Criza energetică va mătura Uniunea Europeană. 100%. Va fi foamete de alimente și foamete de energie. Nu mai este capabilă să gestioneze situația. Europa, astăzi, este într-o situație foarte jalnică; este la pământ”, a mai spus Georgescu la Metropola TV.

Pe fondul crizei, Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență privind prețurile la carburanți în ședința ordinară de joi. Ministerul Finanțelor va opera modificări în proiect, pe care le va anunța ulterior, pentru a răspunde preocupărilor ridicate în cadrul consultărilor guvernamentale.

Miercuri, Consiliul Economic și Social a analizat proiectul de ordonanță și a emis un aviz negativ, cu 34 de voturi împotrivă, două voturi favorabile cu observații și un vot favorabil. Avizul este obligatoriu pentru procedură, dar are doar rol consultativ, ceea ce înseamnă că proiectul poate fi adoptat de Guvern chiar și fără susținerea CES.

„În urma discuţiilor de astăzi (miercuri – n.red.) în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, Ministerul Finanţelor va opera nişte modificări pe care le va anunţa în această seară”, arată o informare.

În același context, confederațiile sindicale reprezentative au anunțat că nu vor participa la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Sindicatele acuză Guvernul că nu oferă timp real pentru consultarea partenerilor sociali și că procedura este una formală, ignorând implicarea acestora în luarea deciziilor privind măsurile energetice.

Criza energetică, combinată cu lipsa unei consultări eficiente a partenerilor sociali și cu aprobarea rapidă a ordonanței, crește riscul unor probleme sociale și economice majore în Uniunea Europeană. România și alte state europene se confruntă astfel cu presiuni tot mai mari pentru a gestiona costurile și impactul asupra populației și afacerilor, în condițiile în care Europei îi lipsește o strategie coerentă de răspuns la situația energetică.