Călin Georgescu, ajutat indirect de americani. Un raport SUA acuză Comisia Europeană de intervenție în alegerile din România

Un raport al Camerei Reprezentanților din SUA acuză Comisia Europeană de imixtiune directă în alegerile democratice, inclusiv în procesul electoral din România. Documentul susține că executivul de la Bruxelles a exercitat presiuni asupra platformelor sociale pentru a cenzura opoziția și a favoriza candidații establishment-ului. În centrul controversei se află anularea scrutinului prezidențial românesc, decizie pe care oficialii americani o consideră lipsită de probe solide și bazată pe mecanisme de control digital.

Washingtonul acuză Bruxelles-ul de ingerințe în procesele democratice europene

Un raport exploziv emis de Comisia Juridică din cadrul Camerei Reprezentanților a Statelor Unite aduce acuzații extrem de grave la adresa Comisiei Europene, susținând că executivul comunitar s-ar fi implicat în mod nepermis în alegerile naționale ale mai multor state membre.

Documentul american indică faptul că Bruxelles-ul ar fi exercitat presiuni constante asupra platformelor de socializare pentru a cenzura conținutul digital înainte de scrutinele electorale, scopul final fiind favorizarea candidaților agreați de sistem.

Conform oficialilor americani, aceste acțiuni de imixtiune au vizat state precum Slovacia, Olanda, Franța, Republica Moldova, Irlanda și România.

În textul raportului se menționează că, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) în anul 2023, Comisia Europeană s-ar fi angajat într-o ofensivă împotriva platformelor online, forțându-le să adopte o moderare agresivă a conținutului.

Autorii documentului subliniază că au fost activate sisteme de răspuns rapid înainte de momente electorale cheie, inclusiv pentru alegerile prezidențiale din România din perioada 2024-2025 și cele legislative din Germania prevăzute pentru 2025.

VEZI AICI raportul complet (în limba engleză).

Anularea alegerilor din România, sub lupa oficialilor americani

O secțiune importantă a raportului este dedicată situației din România, unde autoritățile americane consideră că alegerile au fost anulate fără probe solide.

În document se precizează că decizia Curții Constituționale din decembrie 2024, de a anula primul tur al prezidențialelor câștigat de Călin Georgescu, s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor de informații care invocau o presupusă influență a Rusiei prin intermediul TikTok.

Cu toate acestea, raportul american evidențiază faptul că documentele interne ale TikTok contrazic aceste versiuni oficiale.

Reprezentanții platformei ar fi transmis atât autorităților de la București, cât și Comisiei Europene, că nu au fost identificate dovezi privind existența unei rețele coordonate de zeci de mii de conturi care să fi sprijinit campania candidatului menționat.

Mai mult, raportul susține că Executivul european ar fi solicitat explicit platformelor să intensifice moderarea conținutului politic, cerând eliminarea materialelor critice la adresa partidelor de guvernare, în timp ce TikTok ar fi refuzat o parte din aceste cereri, invocând principiul libertății de exprimare.

Mecanisme de cenzură mascate sub combaterea dezinformării

Raportul detaliază modul în care „sistemele de răspuns rapid” ar fi fost utilizate pentru a manipula dezbaterea publică. Aceste mecanisme ar permite unor verificatori de fapte aprobați de Comisia Europeană să trimită cereri prioritare pentru eliminarea conținutului în perioadele electorale.

Washingtonul susține că acest model a fost aplicat nu doar în România, ci și în Franța, Germania, Italia sau Polonia, unde s-ar fi limitat postările unor candidați sau mesajele critice la adresa guvernelor aflate la putere.

În concluzie, Comitetul pentru Justiție al Camerei Reprezentanților afirmă că, deși aceste măsuri au fost prezentate public drept acțiuni necesare împotriva dezinformării, ele au avut un efect direct și nociv asupra competiției electorale.

Mai mult, raportul avertizează că presiunile Bruxelles-ului au început să vizeze inclusiv conținutul politic din afara Uniunii Europene, existând încercări de a influența discursul public chiar și în Statele Unite ale Americii.