Bugetul pe 2026 se bazează pe 20 de miliarde de euro din fonduri europene. Pîslaru: Suntem în plin grafic

Legea bugetului de stat pentru anul în curs este construită pe estimări care indică atragerea a aproximativ 20 de miliarde de euro din fonduri europene, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Sumele provin din PNRR, fonduri de coeziune, programul SAFE și finanțări destinate agriculturii, multe dintre ele sub formă de granturi.

Bugetul se construiește în paralel cu reformele

Întrebat, luni seară, la TVR Info, despre impactul întârzierii reformei administrației asupra adoptării bugetului de stat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a afirmat că procesul bugetar nu este blocat și că instituțiile implicate lucrează în paralel.

„Suntem în plin grafic. Nu este ca şi cum am aştepta acum pachetul ca să facem bugetul, lucrurile merg în paralel. În mod evident, Ministerul de Finanţe lucrează pe scenarii, dar scenariul de bază pe care lucrăm acuma este cel legat de faptul că pachetul va fi adoptat, ca să fie foarte clar. Dar calendarul de adoptare a bugetului sunt convins că îl va comunica în detaliu domnul ministru (al Finanţelor – n.r.) Alexandru Nazare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a subliniat că fundamentarea bugetului are la bază ipoteze considerate realiste, inclusiv în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și respectarea calendarului de reforme asumate.

Structura fondurilor europene incluse în buget

Potrivit ministrului, bugetul pentru 2026 se bazează pe un volum total de aproximativ 20 de miliarde de euro din fonduri europene, provenite din mai multe mecanisme de finanțare, cu destinații diferite.

„Ambiţia în anul 2026 este să ajungem la o sumă care per total este de 20 de miliarde de euro, din care agricultura şi cu SAFE-ul vor avea vreo 5 şi restul, 15, sunt PNRR – 10 (miliarde de euro – n.r.), coeziune – 5”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a precizat că o pondere importantă a acestor sume este reprezentată de granturi nerambursabile, ceea ce reduce presiunea asupra bugetului de stat și limitează necesarul de finanțare prin împrumuturi.

Suspendarea fondurilor, efectul unor întârzieri acumulate

Potrivit ministrului, cererea de plată numărul 3 din PNRR a fost afectată de o suspendare decisă de Comisia Europeană încă din luna martie, pe fondul unor întârzieri acumulate începând cu anul 2021. Dragoș Pîslaru a subliniat că actuala echipă guvernamentală a încercat să corecteze situația într-un interval limitat, însă termenele impuse nu au putut fi respectate.

„Nu am cum să fac minuni pe ceva unde lucrurile nu s-au realizat. Cererea de plată 3 provine dintr-o suspendare, din martie, având în vedere că din 2021 până în martie 2025 nu s-au făcut nişte lucruri şi am venit şase luni să rectificăm. Oricât ne-am fi dat noi peste cap, în condiţiile în care am avut acest meci cu contestaţiile la CCR, nu am avut cum să terminăm la timp până pe 28 noiembrie şi este, evident, aici o responsabilitate pe care cred că ar trebui să reţinem că CSM-ul şi cei care au contestat aceste lucruri ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru modul în care se va concluziona această temă”, a declarat ministrul Proiectelor Europene, luni seară, la TVR Info.

Riscul pierderii fondurilor europene

Ministrul a avertizat că blocajele instituționale și disputele juridice pot avea consecințe financiare serioase pentru România, inclusiv pierderea unor sume semnificative din fondurile europene alocate prin PNRR. În acest context, Dragoș Pîslaru consideră că este necesară o asumare clară a responsabilității pentru deciziile și acțiunile care au condus la suspendarea fondurilor.