Primele etape din pregătirea bugetului de stat pentru 2026, discutate cu ministerele
Procesul de elaborare a bugetului de stat pentru anul 2026 a intrat într-o etapă tehnică esențială, odată cu prezentarea bilanțurilor aferente anului 2025 de către ministere. Guvernul a început această serie de analize la Palatul Victoria, unde fiecare instituție centrală este chemată să explice execuția bugetară, nivelul cheltuielilor și direcțiile asumate pentru perioada următoare.
Potrivit calendarului stabilit la nivel guvernamental, joi sunt așteptați reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Culturii, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și cei ai Ministerului Apărării Naționale. Discuțiile sunt programate pe parcursul întregii zile, în două sesiuni distincte, dimineața și după-amiaza, tocmai pentru a permite o analiză detaliată a fiecărui domeniu.
Vicepremierul Tanczos Barna a explicat public că aceste întâlniri reprezintă punctul de plecare în construcția bugetului de stat pentru anul viitor, fiind evaluate atât rezultatele obținute în 2025, cât și premisele financiare pentru 2026. Într-un mesaj publicat miercuri, acesta a subliniat importanța bilanțurilor prezentate de ministere pentru stabilirea unui cadru bugetar realist.
„Am început pregătirea bugetului pentru anul 2026. Astăzi, la nivelul Guvernului, peste 10 ministere prezintă bilanţul anului trecut şi baza de la care putem porni”, a scris, miercuri, pe Facebook, vicepremierul Tanczos Barna.
Evaluarea anului 2025 și argumentele Guvernului privind echilibrarea bugetului de stat
În analiza transmisă de vicepremier, accentul cade pe ideea că măsurile adoptate în anul precedent creează un punct de pornire mai stabil pentru bugetul de stat al anului 2026. Oficialul susține că nivelul datoriilor lăsate pentru anul următor este mai redus, ceea ce ar putea permite o mai bună echilibrare a finanțelor publice.
În același context, Guvernul invocă primele rezultate ale reducerilor de cheltuieli inițiate în mai multe ministere, dar și nivelul ridicat al investițiilor realizate în 2025. Executivul consideră că investițiile au jucat un rol central în susținerea economiei într-un context bugetar dificil, iar acest model ar urma să fie continuat și în 2026.
Vicepremierul a detaliat aceste elemente într-un mesaj care conturează direcția generală a viitorului buget de stat și mizele politice ale procesului de construcție bugetară.
„Lăsăm datorii semnificativ mai reduse pentru 2026, ceea ce reprezintă o bună oportunitate pentru echilibrarea bugetului. În mai multe ministere a început reducerea cheltuielilor. În 2025, investiţiile au atins un nivel record şi au fost motorul economiei într-o perioadă bugetară dificilă”, a mai transmis vicepremierul.
În paralel cu întâlnirile programate pentru joi, miercuri au avut loc ședințe de lucru similare cu reprezentanții ministerelor Transporturilor și Infrastructurii, Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Sănătății, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Justiției, Energiei, Afacerilor Interne, Afacerilor Externe, Mediului, Economiei, precum și cu Secretariatul General al Guvernului.
Calendarul de adoptare și rolul Parlamentului în aprobarea bugetului de stat
Premierul Ilie Bolojan a anunțat public termenul orientativ pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026, precizând că Executivul își propune finalizarea procedurii până la sfârșitul lunii februarie. Declarația a fost făcută marți, într-o intervenție televizată, și a inclus și o referire explicită la rolul Parlamentului în acest proces.
Șeful Guvernului a explicat că, deși Executivul lucrează pentru a respecta acest calendar, adoptarea finală depinde și de dezbaterile parlamentare, care pot prelungi termenul inițial.
„Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a declarat premierul.
În ceea ce privește structura bugetului de stat pentru 2026, Ilie Bolojan a indicat că investițiile vor continua să reprezinte o componentă majoră, cu un accent special pus pe absorbția fondurilor europene. Potrivit premierului, acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru crearea unor condiții economice mai bune pe termen mediu și lung.
„Pentru țara noastră este important să creăm condiții de dezvoltare în anii următori. Asta înseamnă să avem un volum important de investiții, să ne extindem infrastructura, de exemplu, să creăm condiții cât mai bune. Iar aceste lucruri le putem face doar accesându-ne fondurile europene” a adăugat el.
Economii estimate și măsuri de reducere a cheltuielilor în administrație
În paralel cu discuțiile despre bugetul de stat pentru 2026, Guvernul avansează și un pachet de măsuri care vizează reducerea cheltuielilor publice încă din acest an. Executivul estimează economii de peste trei miliarde de lei, în urma negocierilor din coaliție privind reforma administrației publice.
Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea numărului de posturi din administrația locală, autoritățile estimând că aproximativ 13.000 de funcții ar urma să fie eliminate. Acestea includ posturi de funcționari, consilieri și polițiști locali, iar impactul financiar ar urma să se reflecte direct în bugetul de stat.
Proiectul de lege discutat prevede, totodată, diminuarea cheltuielilor de personal din ministere și din alte instituții ale administrației publice centrale cu 10% față de nivelul din 2025. Salariile de bază nu vor fi reduse, însă sporurile vor fi eliminate, iar unele posturi vor fi desființate. Un exemplu menționat este reducerea numărului de consilieri personali ai aleșilor locali și miniștrilor, unde peste 6.100 de posturi ar urma să dispară dintr-un total de aproximativ 10.100.
Surse suplimentare de venit la bugetul de stat sunt estimate și din intensificarea controalelor asupra construcțiilor ridicate sau extinse fără autorizații. Autoritățile vor utiliza drone, imagini satelitare și date furnizate de Cadastru și Fisc pentru identificarea clădirilor nedeclarate, care vor fi impozitate dublu față de nivelul obișnuit, pe o perioadă de cinci ani.
