Bugetul Camerei Deputaților pe 2026. Cum justifică aleșii creșterea de 14% pentru utilități și investiții

Bugetul Camerei Deputaților pe 2026. Cum justifică aleșii creșterea de 14% pentru utilități și investiții

SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin - Camera Deputaților

Publicat de Corina Chiriac la 23 decembrie 2025, 18:23

Camera Deputaților a prezentat marți bugetul pentru 2026, stabilit la 632,37 milioane lei, în creștere cu aproximativ 14% față de 2025, majorarea fiind explicată prin efectele inflației, creșterea tarifelor la utilități și continuarea unor investiții esențiale pentru funcționarea și modernizarea Palatului Parlamentului.

Bugetul Camerei Deputaților pentru 2026

Camera Deputaților a prezentat marți detalii privind bugetul instituției pentru anul 2026, evidențiind o creștere de aproximativ 14% față de 2025, ajungând la 632,37 milioane lei, de la 553,29 milioane lei. Majorarea este atribuită în principal impactului inflației asupra cheltuielilor de funcționare, creșterii tarifelor la utilități și continuării unor investiții necesare.

”Ca urmare a materialelor apărute în presă referitoare la bugetul Camerei Deputaţilor pentru anul viitor, facem următoarele precizări: Pentru anul 2026 sunt prevăzute credite bugetare în sumă de 632.370 mii lei, comparativ cu 553.288 mii lei în anul 2025, rezultând o creştere de aproximativ 14%, creştere determinată, în principal, de: impactul inflaţiei asupra cheltuielilor de funcţionare; majorarea tarifelor la utilităţi (energie electrică, energie termică, apă); necesitatea continuării unor investiţii majore cu rol structural şi de eficientizare a cheltuielilor pe termen mediu şi lung”, arată Camera Deputaţilor într-un punct de vedere oficial.

Instituția subliniază că bugetul pentru anul viitor nu include majorări de salarii sau indemnizații pentru deputați și nici posturi noi pentru angajați. Cheltuielile curente sunt menținute la un nivel care să asigure funcționarea optimă a Camerei Deputaților fără costuri nejustificate.

Camera Deputaţilor plăteşte facturile pentru utilităţi pentru toate instituţiile găzduite în Palatul Parlamentului

Din totalul creșterii de 81 de milioane lei, aproximativ 51,2 milioane lei sunt alocate capitolelor „Bunuri” și „Cheltuieli de capital”, acoperind utilități, carburanți, lucrări de reparații și achiziții indispensabile pentru buna funcționare a instituției. Camera Deputaților administrează peste 300.000 mp în Palatul Parlamentului, inclusiv instalațiile industriale, și plătește facturile de utilități pentru toate instituțiile găzduite, urmând să recupereze ulterior sumele prin convenții.

”Camera Deputaţilor este unic administrator în ceea ce priveşte administrarea şi întreţinerea reţelelor de distribuţie utilităţi şi are în administrare peste 300.000 de mp din imobil la care se adaugă instalaţiile industriale . Ca urmare, Camera Deputaţilor plăteşte facturile pentru utilităţi pentru toate instituţiile găzduite în Palatul Parlamentului, urmând să le recupereze ulterior, pe baza unor convenţii”, se menţionează în comunicat.

Noul Parlament
Parlamentul României, Camera Deputaților / SURSA FOTO: Inquam Photos, George Calin

Cresc diurnele pentru deplasările parlamentare

Cheltuielile cu personalul se mențin constante, fără sporuri suplimentare, iar diurnele pentru deplasările parlamentare cresc ca urmare a prezenței mai frecvente a deputaților, cu o influență estimată de circa 20%.

 ”Cheltuielile de personal sunt fundamentate fără includerea unor majorări salariale sau acordarea de sporuri, acestea nefiind prevăzute prin acte normative în anul 2025. Creşterea de aproximativ 7% faţă de anul 2025 este determinată exclusiv de menţinerea nivelului cheltuielilor cu drepturile legale existente (salarii de bază, indemnizaţii, drepturi de delegare). Sporurile pentru condiţii de muncă şi alte sporuri sunt menţinute la niveluri constante, fără influenţă bugetară suplimentară”, arată comunicatul.

Bugetul prevede și creșteri pentru capitolul protocol și evenimente internaționale, precum Inițiativa Central Europeană – dimensiunea parlamentară, Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est și Adunarea Parlamentară NATO la nivel de comisii. România va deține președinția pentru două dintre aceste structuri, ceea ce implică obligații suplimentare de organizare și reprezentare.

”La capitolul protocol şi acţiuni externe, creşterea bugetară este justificată de organizarea, în anul 2026, a unor evenimente internaţionale majore care se vor desfăşura la Camera Deputaţilor şi în alte locaţii din ţară, respectiv : Iniţiativa Central Europeana – dimensiunea parlamentară (ICE-DP); Adunarea Parlamentară a Procesului de cooperare din Europa de Sud Est ( AP-SEECP) şi Adunarea Parlamentară-NATO la nivel de comisii de specialitate. Pentru două dintre aceste structuri, Parlamentul României va deţine preşedinţia începând cu anul 2026, ceea ce implică obligaţii suplimentare de reprezentare, organizare şi protocol. Menţionăm că oportunitatea aprobării efectuării deplasărilor externe revine Biroului permanent, conform prevederilor legale”, explică Camera Deputaţilor.

Investițiile planificate pentru 2026 includ retehnologizarea ascensoarelor, reabilitarea stației de hidrofor, înlocuirea sistemului de vot din plen, implementarea unui sistem de cogenerare pentru economii energetice și lucrări de creștere a eficienței energetice a clădirii. Totodată, sunt programate lucrări de reabilitare a sălii „Al. I. Cuza”, închisă de trei ani, precum și alte intervenții pentru consolidarea și modernizarea Palatului Parlamentului.

”În bugetul pe anul 2026 sunt prevăzute credite de angajament şi credite bugetare pentru continuarea unor investiţii esenţiale, după cum urmează: continuarea retehnologizării ascensoarelor; continuarea lucrărilor de reabilitare a staţiei de hidrofor; înlocuirea sistemului de vot din plen, necesară pentru asigurarea securităţii şi funcţionării corespunzătoare a procesului legislativ; implementarea unui sistem de cogenerare, cu indicatori tehnico-economici aprobaţi de Guvern, care va genera economii estimate la aproximativ 100.000 lei lunar în medie ; lucrări pentru creşterea eficienţei energetice, prin reabilitarea reţelelor termice”, mai spune Camera Deputaţilor.

Informații articol
Publicat în: Economie
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.