Buget 2026. Ilie Bolojan: Un buget care spune oamenilor adevărul! Deficitul bugetar va trebui în continuare redus an de an până în 2031
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin - Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară, în Parlament, în cadrul dezbaterilor pe buget, că datele prezentate sunt reale, chiar dacă veniturile generate de economie nu acoperă toate nevoile. Acesta a subliniat că bugetul a fost construit astfel încât să reflecte în mod sincer situația financiară a țării.
Ilie Bolojan: Bugetul pe 2026 reflectă situația reală a economiei și direcția viitoare a României
Premierul Ilie Bolojan a transmis joi seară, în Parlament, că votul asupra bugetului de stat nu vizează doar gestionarea finanțelor publice, ci și asumarea direcției de dezvoltare a României într-un context global marcat de schimbări și provocări. Acesta a subliniat că, spre deosebire de anii anteriori, când au fost prezentate bugete cu venituri supraestimate și obiective greu de atins, actualul proiect este construit pe baze realiste și reflectă capacitatea economică reală a țării.
Acesta a explicat că bugetul a fost construit pe baza unei creșteri economice moderate, considerată realistă și realizabilă în contextul economic actual, atât la nivel național, cât și internațional.
”O parte importantă din buget merge spre investiţii, în special din fonduri europene. Anul acesta este decisiv pentru cât reuşim să atragem din PNRR, care se încheie în luna august. În acelaşi timp, am proiectat un deficit în scădere pentru al doilea an consecutiv, iar asta ne ajută să ne ţinem cheltuielile sub control şi să punem ordine în finanţe. Am prevăzut sumele necesare pentru plata dobânzilor. Este, deci, un buget care spune oamenilor adevărul”, a mai declarat premierul.
Premierul a admis că resursele financiare ale țării nu sunt suficiente pentru a acoperi toate nevoile, subliniind că este necesară stabilirea unor priorități între beneficiile imediate susținute prin îndatorare și stabilitatea pe termen lung. În opinia sa, cele două nu pot fi susținute simultan în actualul context.
De asemenea, Ilie Bolojan a arătat că, timp de mai mulți ani, bugetele au favorizat cheltuielile pe termen scurt, în detrimentul sustenabilității, ceea ce a dus la costuri ridicate cu dobânzile, echivalente anual cu investiții majore, precum cele într-o autostradă.
”De aceea am ajuns anul trecut într-o situaţie limită şi a trebuit să schimbăm modelul, însănătoşind finanţele ţării. Măsurile luate pentru controlul deficitului, salvarea şi redistribuirea unor fonduri europene, scăderea dobânzilor la care se împrumută ţara. Arată că lucrurile se mişcă în direcţia bună şi că România e privită cu mai multă încredere. În paralel, am făcut reforme prin care am redus cheltuielile publice, am tăiat privilegii şi am început să închidem portiţe ale risipei şi ale evaziunii”, a mai declarat Bolojan.

Ilie Bolojan: Bugetul impune priorități între cheltuieli și stabilitate, după ani de politici bazate pe datorie
Premierul Ilie Bolojan a transmis că resursele financiare ale României nu sunt suficiente pentru a acoperi toate necesitățile, motiv pentru care este nevoie de stabilirea unor priorități între cheltuielile imediate, susținute prin împrumuturi, și stabilitatea economică pe termen lung. În acest context, el a subliniat că cele două obiective nu pot fi realizate simultan.
Totodată, premierul a evidențiat că, în ultimii ani, bugetele au fost orientate mai degrabă spre acoperirea nevoilor pe termen scurt, în detrimentul sustenabilității financiare, ceea ce a dus la creșterea costurilor cu dobânzile, comparabile anual cu investiții majore, precum construirea unei autostrăzi.
”Suntem pe calea cea bună, dar avem în faţa noastră o muncă de ani de zile. Deficitul bugetar va trebui în continuare redus an de an până în 2031. Să nu uităm că datoria publică a ţării a ajuns practic la 60% din produsul intern brut, ceea ce e un puternic semnal de alarmă”, a mai declarat Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că responsabilitatea bugetară ar trebui să devină un principiu constant atât în actul de guvernare, cât și în activitatea parlamentară. Acesta a precizat că bugetul este construit pe baza unei estimări prudente a veniturilor statului, fiind prevăzută o creștere moderată a încasărilor din TVA și din contribuțiile la asigurările sociale față de anul precedent.
Totodată, premierul a subliniat că autoritățile locale nu vor pierde fonduri comparativ cu anul anterior, ci vor fi încurajate să își eficientizeze cheltuielile, beneficiind în același timp de venituri care le permit să susțină proiecte în comunitățile pe care le administrează. El a recunoscut existența unor nemulțumiri în rândul unor primării legate de reducerea cheltuielilor cu aproximativ 10%, însă a arătat că aceste ajustări au fost necesare.
Bugetul asigură protecție socială pentru categoriile vulnerabile, în limitele posibilităților statului
Premierul apreciază că bugetul propus oferă protecție socială pentru categoriile vulnerabile, însă în limite realiste, fără a promite mai mult decât poate susține statul.
”La construcţia bugetului am discutat cu toţi partenerii din coaliţie, am primit propuneri şi am încercat să le includem în buget. Bugetul de stat include plata pensiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor sociale, a tuturor cheltuielilor sociale prevăzute. Discuţiile de azi dimineaţă au clarificat şi ultimele aspecte de protecţie socială aflate în discuţie, astfel încât acum avem o înţelegere în coaliţie cu privire la forma propusă a bugetului de stat. Este foarte important pentru ţară, stimaţi colegi, să menţinem deficitul prevăzut. Mai bine suntem prudenţi acum decât să corectăm consecinţele mult mai grave mai târziu. Contextul internaţional e tensionat, economia globală e instabilă, iar piaţa energiei rămâne imprevizibilă. O evoluţie negativă ne poate afecta economic şi bugetar, iar România trebuie să fie pregătită”, a mai afirmat premierul.
Premierul consideră că bugetul de stat pentru 2026 ar trebui să funcționeze ca un instrument de stimulare a economiei, de consolidare și responsabilizare a administrației publice și de sprijinire a românilor cu venituri reduse, în limitele resurselor disponibile în prezent.
”Bugetul nu trebuie să fie prilej de demagogie, de populism, de deraiere de la obiectivele pe care noi înşine, ca ţară, ni le-am stabilit. Trebuie să ne gândim la generaţiile actuale, dar trebuie să ne gândim şi la generaţiile viitoare. Cred că nimeni nu vrea să lăsăm după noi o ţară cu datorii împovărătoare”, a afirmat Bolojan.
”Ştiu că pentru mulţi români nu este o perioadă uşoară şi apar nemulţumiri. Dar nu este corect să le răspundem cu soluţii pe termen scurt care mai târziu ne vor costa mai mult pe toţi. Bugetul pentru care vă cer votul este despre stabilitate şi despre a construi corect. Dacă păstrăm disciplina şi continuăm investiţiile, putem ajunge la o economie mai solidă, care creşte pe baze sănătoase, nu pe datorie”, a mai afirmat Bolojan.
Ilie Bolojan cere responsabilitate politică și adoptarea rapidă a bugetului pentru stabilitatea țării
În cadrul dezbaterilor privind bugetul, premierul Ilie Bolojan a avut o intervenție fermă, în care a transmis un apel la responsabilitate adresat clasei politice și a subliniat necesitatea adoptării rapide a bugetului pentru asigurarea funcționării optime a statului.
„Ascultând intervențiile anterioare, dacă nu îi cunoșteam pe vorbitori, nu știam cine este în guvernare și cine este în opoziție”, a declarat premierul, criticând tonul și direcția dezbaterilor din Parlament.
Ilie Bolojan a insistat că, dincolo de apartenența politică, rolul său principal este acela de a asigura stabilitatea țării: „Cât timp sunt premierul României, înainte de a fi membru a unui partid politic, am această responsabilitate pentru țara noastră și vă îndemn pe toți să votați acest buget, pentru că România are nevoie de un buget pentru a putea funcționa în bune condiții.”
„Aș putea să dau replici, dar uitându-mă la colegii mei din Guvern și mai ales la colegii din PSD, mi-e rușine uneori de rușinea lor și de situațiile în care sunt puși.”, a spus premierul.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





