Bucureștiul nu se golește, ci se transformă. Daniel Tudor vorbește despre un nou trend în migrație
Bucureștiul continuă să atragă oameni, iar discuțiile despre un „București gol” par mai degrabă emoționale decât susținute de date.
În premieră, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a oferit cifre relevante care confirmă că fenomenul migrației spre capitală nu se oprește, ci se schimbă, iar acest lucru are efecte directe asupra pieței imobiliare.
Conform analizei lui Daniel Tudor, antreprenor și consultant imobiliar, Bucureștiul nu mai atrage doar imigranți din zone defavorizate, în căutarea unor joburi pe care românii nu le mai caută.
Încep să se contureze valuri de nomazi digitali, atrași de chirii încă accesibile în comparație cu alte capitale europene, servicii de calitate, internet performant și proximitatea de mare și munte.
În plus, stabilitatea și confortul oferite de un stat membru UE sunt factori care contează din ce în ce mai mult pentru cei care aleg să se mute aici.
În același timp, creșterea numărului de locuitori aduce și efecte secundare pentru localnici: chirii și prețuri mai ridicate la apartamente, plus o competiție mai intensă pe piața muncii.
Practic, Bucureștiul îi obligă pe mulți să iasă din zona de confort.
Migrația se schimbă, iar presiunea demografică nu dispare
Un alt aspect semnalat de Tudor este schimbarea trendului din 2022: pentru prima dată, România înregistrează mai mulți imigranți decât emigranți.
Acest lucru se vede și în realitatea socială, prin români care revin în țară sau persoane care analizează această variantă. Concluzia sa este una pragmatică: Bucureștiul nu se golește, ci se schimbă, iar schimbarea aduce atât oportunități, cât și presiune, inclusiv în sectorul imobiliar.
În acest context, Capitala are în prezent 466.937 de pensionari, iar 2024 a fost primul an în care mai mulți români s-au mutat din Italia în România decât invers.
Postarea integrală a lui Daniel Tudor
„Piața imobiliară, pensionari și „Bucureștiul care rămâne gol”.
Este un subiect despre care se vorbește mult.
De multe ori emoțional. Rareori pe date.
Pentru prima dată, avem însă cifre relevante de la Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.).
Cifre care pot liniști – sau, dimpotrivă, pot pune pe gânduri – pe cei care cred că Bucureștiul se golește.
📊 Ce arată datele?
Bucureștiul, așa imperfect cum este, continuă să atragă oameni.
Și nu vorbim doar despre imigrație din zone foarte sărace, pentru joburi pe care românii nu le mai caută.
Se conturează un fenomen interesant:
Bucureștiul începe să fie atractiv și pentru nomazi digitali.
De ce?
– chirii încă accesibile raportat la alte capitale europene
– servicii bune
– internet excelent
– apropiere de mare și munte
– siguranța și confortul unui stat din U.E.
Toate acestea contează.
🔎 Care este reversul medaliei pentru localnici?
– chirii mai mari
– prețuri mai ridicate la apartamente
– competiție mai mare pe piața muncii
Pe scurt: ieșirea din zona de confort.
Un alt aspect important, prea puțin discutat:
📈 Din 2022, trendul migrației pentru România s-a schimbat.
Pentru prima dată, avem mai mulți imigranți decât emigranți.
Se vede inclusiv în poveștile oamenilor din jur: români care se întorc, persoane care ne scriu că analizează revenirea.
Concluzia mea nu este una emoțională.
Este una pragmatică:
Bucureștiul nu se golește.
Se schimbă.
Iar schimbarea aduce atât oportunități, cât și presiune.
Iar în imobiliare, presiunea demografică nu dispare – se mută și se transformă.
În București sunt 466.937 de pensionari.
P.S.: 2024 a fost primul an în care mai mulți români s-au mutat din Italia în România decât invers”, a scris Daniel Tudor pe pagina sa de Facebook.
