Chisăliță: Este ca un organism bolnav cronic, candidaţii îi dau calmante şi ne spun că e pe tratament
În analiza transmisă, președintele AEI subliniază că Municipiul București are nevoie de o infrastructură robustă, capabilă să susțină consumul crescut de energie și cerințele urbanistice moderne.
El enumeră, printre priorități, o rețea electrică puternică, un sistem de mobilitate curată, o termoficare de nouă generație, microrețele funcționale și un Plan Urbanistic Zonal construit pe criterii de reziliență și eficiență energetică pentru următoarea jumătate de secol. Aceste observații sunt formulate în contextul dezbaterilor electorale pentru Primăria Capitalei.
Într-o formulare amplă, Chisăliță compară starea actuală a orașului cu un organism aflat într-o situație cronică, explicând metaforic ce elemente ar trebui înlocuite pentru ca Bucureștiul să funcționeze eficient.
„Bucureştiul este ca un organism bolnav cronic, candidaţii îi dau calmante şi ne spun că e pe tratament. Noi ştim că nu e. Noi ştim că oraşul are nevoie de: o inimă nouă (reţea electrică solidă), plămâni noi (mobilitate curată), un sistem sanguin nou (termoficare 5G), reflexe noi (microreţele, baterii, rezervoare de apă), o coloană vertebrală nouă (PUZ inteligent – rezilient – suportabil – energetic – regenerabil urban pentru următorii 50 de ani). Candidaţii nu văd asta, se uită doar la simptome. Dar povestea Bucureştiului nu o scriu cârpelile, o scriu viziunile”.
Specialistul punctează că, la fiecare rundă de alegeri locale, discursul electoral rămâne neschimbat și se concentrează pe probleme minore, nu pe transformări structurale. El afirmă că politicienii propun, în mod repetat, doar intervenții punctuale precum reabilitarea unor străzi sau achiziția de mijloace de transport, fără a aborda tema infrastructurii energetice sau a planificării urbane pe termen lung.
„Candidaţii vin cu aceleaşi pliante, aceleaşi sloganuri prăfuite, aceleaşi promisiuni mici, de parcă oraşul ăsta ar fi o pereche de pantofi pe care îi mai pot purta dacă îi lipeşti încă o dată”.
În același cadru, Chisăliță atrage atenția că reparațiile imediate nu rezolvă cauzele profunde, susținând că „promit să stingă becul care pâlpâie, candidaţii ignoră centrala care se prăbuşeşte”.
El remarcă faptul că discuțiile publice sunt dominate de subiecte precum avarii, reparații și asfaltări, în timp ce teme esențiale precum rețelele electrice smart, încălzirea urbană inteligentă sau reziliența sistemelor rămân în plan secundar.
Critici privind lipsa unor soluții de amploare pentru infrastructura energetică din București
În continuarea analizei, președintele AEI explică faptul că Bucureștiul ar avea nevoie de transformări consistente în termoficare, energie și stocare, nu doar de intervenții limitate la câteva componente tehnice.
Potrivit acestuia, „candidaţii promit pansamente în timp ce Capitala are nevoie de ‘operaţie pe cord deschis’”, enumerând ca exemple lipsa discuțiilor despre raționalizarea rețelelor, introducerea sistemelor de termoficare la temperatură joasă sau dezvoltarea infrastructurilor duble care ar reduce riscul unor întreruperi majore.
El evidențiază că soluțiile actuale propuse în campanie se limitează la proiecte vizibile, precum străzi, spații verzi sau înlocuirea unor tronsoane de conducte, în timp ce orașul are nevoie de măsuri invizibile, dar esențiale. În acest sens, Chisăliță apreciază că Bucureștiul ar trebui să dispună de rezervoare de apă pentru clădirile înalte, sisteme de backup în imobile și cartiere, precum și de modalități de stocare a energiei și a căldurii.
Tot el arată că orașul necesită planificare pe termen lung, nu doar măsuri de scurtă durată.
„Bucureştiul are nevoie de un plan pentru 2050. Candidaţii de astăzi îţi dau un plan pentru weekend. Ei vin cu: borduri, panseluţe, câteva semafoare noi. (…) Un oraş nu trăieşte din ‘realizări rapide’. Un oraş trăieşte din infrastructură pe care nu o vezi, dar pe care te bazezi”.
În același registru critic, Chisăliță consideră că psihologia electorală rămâne blocată în proiecte din trecut, fără a lua în calcul evoluțiile tehnologice și provocările climatice.
„Crizele energetice sunt reale. Schimbările climatice sunt reale. Clădirile zero-emisii sunt reale. Dar programele candidaţilor sunt scrise pentru un oraş din 2005, nu pentru cel care-l vrem în 2050”, subliniază el.
În opinia sa, termoficarea modernă ar trebui regândită ca un sistem urban de încălzire de joasă temperatură la nivel regional, iar rețelele de distribuție ar trebui adaptate pentru a evita suprasarcina și costurile suplimentare suportate de consumatorii finali.
„Ei vorbesc despre ‘modernizarea termoficării’ – la nivel de broşură electorală. Nu vorbesc despre transformarea ei în cel mai mare sistem urban de încălzire de joasă temperatură din Europa de Est. Nu vorbesc de dublarea sau triplarea sistemelor de distribuţie care transportă în fapt energie, dar ridică preţurile fiecărei forme de energie şi o pun în cârca consumatorului final. Ei se uită la gropile din asfalt. Nu se uită la haosul de instalaţii de sub ele”, menţionează Chisăliţă.
Așteptările cetățenilor și lipsa unor obiective integrate în programele electorale ale Bucureștiului
Un alt aspect abordat de președintele AEI se referă la diferența dintre așteptările populației și direcțiile prezentate de candidați. Chisăliță observă că oamenii își doresc zone autonome energetic, infrastructuri sigure și un mediu urban mai puțin poluant, în timp ce programele electorale se concentrează pe elemente de imagine.
El notează că politicienii se concentrează asupra expunerii publice, afirmând că „distanţa dintre visul nostru şi promisiunile lor e atât de mare, că nici măcar nu se mai văd unii pe alţii”.
În același timp, Chisăliță precizează că Bucureștiul nu poate deveni un oraș rezilient dacă se limitează la intervenții minore. El susține că transformarea reală necesită o viziune pe termen lung și politicieni capabili să proiecteze orașul următoarelor decenii. În acest context, el afirmă: „Bucureştiul are nevoie de un primar care să construiască oraşul de peste 50 de ani, nu să repare oraşul de acum cinci ani”.
Analiza relevă și unele lipsuri concrete ale programelor electorale, Chisăliță remarcând absența unor mențiuni privind interzicerea utilizării lemnului de foc sau eliminarea rețelelor multiple de transport al energiei, care cresc costurile și vulnerabilitățile sistemului. De asemenea, el arată că nu există referiri la:
„infrastructura energetică pregătită pentru blackout, redundanţă, reţele duble, micro-grids, baterii, rezervoare de apă, stocarea de energie, rezilienţă la întreruperi mari, transformarea clădirilor la standarde ‘zero-emisie’, viziune urbană integrată: energie + transport + locuire + mediu + rezilienţă etc.”.
Chisăliță concluzionează că programele sunt fragmentate și că fiecare candidat prezintă proiecte limitate, în locul unei strategii unice și coerente care să integreze energia, transportul, infrastructura și mediul într-un model urban pentru „viitorul energetic”.
Ce solicită Chisăliță candidaților pentru un București orientat spre 2050
În finalul analizei, președintele AEI enumeră o serie de cerințe pe care consideră că locuitorii ar trebui să le formuleze în raport cu candidații. El menționează necesitatea unui plan energetic și de reziliență pentru București până în 2050, angajamente clare privind reducerea poluării, dezvoltarea unor rețele electrice capabile să susțină viitoarele consumuri și implementarea unui sistem de termoficare de joasă temperatură bazat pe energie curată.
De asemenea, Chisăliță enumeră drept esențiale infrastructurile inteligente și redundante, precum rețelele electrice duble, microrețelele, bateriile și sistemele de rezervă pentru apă și energie. El adaugă necesitatea unui program de tranziție de 20-30 de ani, precum și a unor mecanisme de transparență, participare publică și monitorizare a proiectelor majore.
Aceste elemente, afirmă președintele AEI, ar putea transforma Bucureștiul într-un oraș pregătit pentru provocările următoarelor decenii, dacă vor fi integrate în strategia urbană și asumate politic.
