Întârzieri în pachetul 2 de măsuri fiscale și administrative
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut joi seară, în cadrul unei discuții cu Alessandra Stoicescu, că implementarea celui de-al doilea pachet de reforme fiscale și administrative, ce vizează reducerea privilegiilor și a aparatului bugetar, a suferit întârzieri de câteva săptămâni.
Jurnalista a remarcat că, în timp ce românii resimt deja majorări de taxe și creșteri de prețuri, aplicarea măsurilor anunțate pentru reducerea cheltuielilor și corectarea inechităților întârzie.
„Pachetul 2, cu tăierea privilegiilor, merge greu spre foarte greu. Atunci sentimentul este că tot oamenii de rând trebuie să mai strângă cureaua, să scoată bani din buzunar și să aștepte scumpiri, în timp ce nu vedem nicio reformă reală în administrație”, a remarcat aceasta.
Șeful Executivului a explicat că al doilea pachet, care are o întârziere de 2-3 săptămâni, va genera atât creșteri de venituri pentru autoritățile locale, cât și reduceri de personal. Multe primării vor reduce numărul de angajați, iar banii economisiți vor fi direcționați către proiecte de investiții, nu către salarii.
„Acest pachet 2, care are o întârziere de 2-3 săptămâni, va aduce și creșteri de venituri pentru autoritățile locale, dar în același timp reduceri de personal. Vor fi multe primării din România care își vor diminua numărul de angajați, iar banii economisiți nu vor mai merge pe salarii, ci către proiecte de investiții”, a spus el.
Reforma administrației locale, inevitabilă
Reforma administrației locale prevede desființarea a 40.000 de posturi, concentrate în special în primării și consilii județene. Guvernul plănuiește să reducă grilele care stabilesc numărul de angajați în funcție de populația localităților cu aproximativ 20%, ceea ce va obliga instituțiile să facă restructurări. Ca prim pas, vor fi eliminați consilierii personali ai demnitarilor locali, ceea ce ar duce singur la dispariția a 6.000 de posturi.
Ilie Bolojan a menționat experiența sa de la Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor, unde personalul a fost redus cu 30% la primărie și cu 50% la consiliul județean, fără ca eficiența instituțiilor să fie afectată.
„Economiile au fost importante și s-au văzut în investițiile realizate”, a spus acesta.
Premierul a afirmat că reforma este inevitabilă.
„Ne place sau nu, nu mai putem duce aceste cheltuieli în ritmul în care le-am adus. Banii cetățenilor trebuie folosiți pentru proiecte de investiții, nu pentru un aparat administrativ supradimensionat”, a declarat Bolojan.
Ar fi fost ideal să se înceapă cu corectarea nedreptăților și reducerea cheltuielilor, afirmă Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a afirmat că, în mod normal, ar fi fost ideal să se înceapă cu corectarea nedreptăților și reducerea cheltuielilor înainte de a crește taxele, însă situația deficitului era atât de mare încât a fost necesar să se transmită semnale că se lucrează la măsuri structurale pentru a recâștiga încrederea cetățenilor.
Premierul a adăugat că, odată cu creșterea veniturilor pentru autoritățile locale, reducerea numărului de angajați din administrația publică locală va face ca fondurile să fie direcționate mai mult către investiții și mai puțin către cheltuieli de personal.
„Cred că cetățenii care văd aceste lucruri își formează o percepție relativ corectă. Într-o logică a unui timp suficient, ar fi trebuit să începem cu corectarea nedreptăților, reducerile de cheltuieli, apoi să intrăm pe creșteri de taxe. Nu am avut acest timp, pentru că am ajuns într-o situație în care, practic, situația deficitului era foarte mare și, pentru a recâștiga încrederea românilor, trebuia să dăm semnale că lucrăm la chestiuni structurale.
Datorită (sic!) tergiversărilor, este de natură ca, pe de o parte, așa cum ați discutat de creșterea veniturilor pentru autoritățile locale, este dublat de scăderea de angajați din administrația publică locală. Odată cu reducere a numărului de angajați vor fi multe primării care să-și reducă numărul de angajați. Banii cetățenilor vor fi duși nu către cheltuieli de personal, ci către investiții”, a declarat acesta la Antena 1.
Trebuie să se calculeze corect numărul de angajați din administrația locală
Potrivit șefului Executivului, este esențial să se calculeze corect numărul de angajați din administrația locală pentru a evita risipa banilor pe cheltuieli de personal, menționând că grilele actuale vor fi reduse cu 20%, iar cei aflați la limita grilei trebuie să facă reduceri de personal. El a precizat că există exemple de primării și consilii județene care funcționează eficient cu un număr redus de angajați, obținând economii vizibile în beneficiul cetățenilor.
În privința investițiilor, Bolojan a atras atenția asupra supracontractării fondurilor europene și guvernamentale, explicând că România dispune de peste 21 de miliarde de euro pentru redresare și reziliență, dar a semnat contracte de finanțare de peste 47 de miliarde, ceea ce face imposibilă susținerea tuturor proiectelor; prioritatea va fi continuarea celor mai importante, asigurând fluxul de plăți pentru fondurile europene, iar pentru restul proiectelor se vor căuta formule de cofinanțare cu autoritățile locale și sistemul bancar.
„Un subiect important este calculul corect al numărului de angajați, încât să fie exact cât trebuie, iar banii cetățenilor să nu fie risipiți pe cheltuieli de personal. Există niște grile care sunt stabilite astăzi, care urmează să fie scăzute cu un procent de 20%, iar cei care sunt la limita grilei trebuie să facă reduceri de personal.
Avem exemple de primării și consilii județene care funcționează foarte bine cu număr redus de angajați, iar economiile au fost importante și se văd în lucruri care se fac în fiecare lună pentru cetățeni.
În ceea ce privește investițiile, este una dintre cele mai mari provocări pe care oa vem în prezent. România a supracontractat sume importante. Pe componenta de redresare și reziliență avem la dispoziție puțin peste 21 de miliarde de euro, dar am semnat contracte de finanțare de peste 47 de miliarde de euro.
Avem supracontractare de 100%, și nu este ușor să găsești 20 de miliarde. Nu le vom putea susține pe toate, iar cele mai importante vor trebui să fie continuate, astfel încât ce e pe fonduri europene să pot fi asigurate ca flux de plăți, iar celelalte proiecte, împreună cu autoritățile locale și sistemul bancar, să găsim formule de cofinanțare”, a explicat el.
