Disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție a ajuns într-un punct tensionat după anunțarea proiectului privind pensiile magistraților. Premierul Ilie Bolojan a prezentat public argumentele Executivului, susținând că modificările propuse vizează corectarea unor dezechilibre care afectează atât stabilitatea financiară a statului, cât și încrederea în sistemul judiciar. În paralel, instanța supremă a transmis un comunicat dur, acuzând Guvernul că subminează independența judecătorilor și afectează echilibrul democratic.
Reforma pensiilor magistraților și problemele semnalate de Ilie Bolojan
În cadrul unui interviu la Antena 1, premierul Ilie Bolojan a declarat că respectă rolul justiției, dar a punctat că există trei deficiențe majore care nu mai pot fi ignorate. Prima se referă la o legislație salarială confuză, exploatată în instanță prin mii de procese.
„Ştiu că o ţară puternică are un sistem de justiţie puternic, deci am tot respectul pentru importanţa acestui sistem, dar sunt câteva lucruri pe care orice aş spune nu le putem nega şi primul semnal că o zonă este conştientă de probleme este să le recunoască. Şi în această zonă avem trei probleme majore.
În primul rând o legislaţie de salarizare neclară, care a fost speculată. S-au deschis peste 20.000 de procese în ultimii ani, care au însemnat sentinţe care au fost date, în aşa fel încât statul român a trebuit să plătească peste 2 miliarde de euro, doar diferenţe salariale în această zonă, şi gândiţi-vă că aceste procese, 2 miliarde de euro şi mai are de plătit cam pe atâta, ceea ce înseamnă nişte sume importante şi o impredictibilitate a sistemului de salarizare”, a afirmat Bolojan.
Premierul a arătat că statul s-a confruntat cu cheltuieli enorme în urma acestor litigii. Doar diferențele salariale plătite au depășit 2 miliarde de euro, iar obligațiile financiare nu s-au încheiat. Această impredictibilitate face imposibilă gestionarea bugetului public și necesită măsuri ferme.
În continuare, șeful Executivului a evidențiat vârsta redusă la care magistrații se pot pensiona, ceea ce creează un dezechilibru între numărul celor activi și al celor retrași din muncă. Potrivit lui, pensionarea anticipată nu mai este sustenabilă într-o economie cu un număr limitat de contribuabili.
Necesitatea creșterii vârstei de pensionare a magistraților
Ilie Bolojan a explicat că legislația actuală permite retragerea la pensie la doar 47-48 de ani, după o vechime de 25 de ani. Acest fapt a fost catalogat drept „anormal” și necesită o corecție legislativă.
„Atunci, am propus mărirea vârstei de pensionare, vârsta normală de pensionare, după o vechime minimă de 35 de ani şi acest proiect corectează acest lucru, ceea ce trebuie făcut pentru toate domenile, pentru că, gândiţi-vă, că România între 55 şi 65 de ani are doar jumătate din populaţia activă implicată în economie.
Gândiţi-vă, când vom ieşi la pensie, în anii următori, generaţiile care suntem de 400-450 de mii de oameni, cei care suntem născuţi în anii 65-75, iar după noi vin generaţii de 100-150 de mii de oameni, nu mai poate fi acest sistem sustenabil.
Vrem ca economia României să se dezvolte, vrem să avem mai mulţi bani la buget, trebuie să avem mai mulţi oameni activi în economie, pe tot parcursul vieţii şi să limităm pensionarea anticipate”, a subliniat premierul.
El a avertizat că în următoarele decenii, raportul dintre pensionari și angajați va deveni și mai dezechilibrat. Generațiile mari, născute între 1965 și 1975, vor ieși la pensie, în timp ce după ele vin generații mult mai reduse numeric.
Premierul a precizat că menținerea persoanelor în câmpul muncii cât mai mult timp este esențială pentru susținerea sistemului public. În opinia sa, numai așa România va putea avea o economie stabilă și un buget echilibrat.
Critici la adresa pensiilor magistraților, raportate la ultimul salariu
Un alt punct contestat de premier este legat de modul în care se calculează pensiile. Bolojan a atras atenția că nu este normal ca acestea să fie egale cu ultimul salariu încasat.
„Actualul sistem, aşa cum este formulat, face ca acest lucru să fie şi astăzi o realitate. În ciuda acestei opoziţii, este un aspect de responsabilitate, de corectare a unor dezechilibre, este pur şi simplu un act de echitate socială, dar şi de sănătate economică.
Şi eu sunt convins că, cu toate supărările care sunt în momentul de faţă, acest lucru trebuie pus în practică, pentru că asta aduce credibilitatea justiţiei, asta aduce încrederea justiţiei”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat că schimbarea sistemului este o chestiune de echitate, dar și de responsabilitate financiară. Potrivit lui, doar prin corectarea acestor discrepanțe va putea fi consolidată încrederea publică în justiție.
Întrebat dacă nu se teme de un conflict cu sistemul judiciar, acesta a spus că un lider politic trebuie să facă ceea ce este necesar, chiar dacă provoacă nemulțumiri.
„Când eşti pe o funcţie, faci ceea ce este necesar, nu ceea ce dă bine. Şi atunci, când faci ceva, cu siguranţă vei deranja pe cineva. Dacă nu vrei să deranjezi pe nimeni, la final nu o să faci nimic şi o să-i deranjezi pe toţi.
Acesta este realitatea şi aici nu e vorba de a lupta împotriva sistemului de justiţie sau altor sisteme, e pur şi simplu de a face ceea ce trebuie, pentru că dacă vrem ca românii să-şi recâştige încrederea, atât în sistemul politic, dar şi în cel de justiţie, trebuie să facem nişte lucruri cât mai corecte posibil în condiţiile date”, a afirmat premierul.
Poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Reacția Guvernului a fost întâmpinată cu critici ferme din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța supremă a transmis un comunicat în care acuză Executivul că afectează independența judecătorilor și destabilizează echilibrul democratic.
„A vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor. În realitate, nu se taie un beneficiu, se taie din independenţa justiţiei, din echilibrul democraţiei”, a transmis ÎCCJ.
Magistrații avertizează că diminuarea garanțiilor statutare va genera demotivarea judecătorilor aflați în funcție. De asemenea, profesia ar putea deveni mai puțin atractivă pentru tineri, ceea ce ar pune în pericol funcționarea sistemului judiciar.
„Respingem ferm o atare deformare a realităţii, care semnifică nu doar o desconsiderare a statutului constituțional al judecătorului, ci și afectarea independenței justiției”, au subliniat reprezentanții instanței supreme.
