ICCJ poate contesta la CCR planul Guvernului privind pensiile magistraților, majoritatea prevederilor fiind neconstituționale
Avocatul Adrian Toni Neacșu crede că articolul publicat de G4Media.ro („SURSE Guvernul intenționează să-și asume răspunderea săptămâna viitoare pe Pachetul doi de măsuri fiscale / Pensiile magistraților și reforma administrației publice, incluse în pachet / Ce alte măsuri vor fi adoptate”) descrie corect pașii privind angajarea răspunderii Guvernului, însă omite faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție are dreptul propriu de a sesiza CCR cu privire la neconstituționalitatea pachetului legislativ.
Acesta a spus că, în contextul actual, niciun partid politic nu își va asuma contestarea măsurilor privind pensiile magistraților, nici măcar AUR, dar că nu e nevoie, deoarece ICCJ o va face cu autoritatea sa chiar și în fața justiției constituționale.
Neacșu a arătat că majoritatea prevederilor din proiect referitoare la magistrați încalcă deciziile anterioare ale CCR și chiar ale Curții de Justiție a UE, cu excepția măririi vârstei standard de pensionare la 65 de ani și a vechimii minime de 35 de ani (din care 25 de ani ca judecător sau procuror). El a menționat că sunt flagrant neconstituționale și alte dispoziții, cum ar fi pedeapsa cu închisoarea pentru neplata unei amenzi contravenționale sau posibilitatea cesionării creanțelor fiscale recuperatorilor privați, concentrându-se pe aspectele care privesc magistrații.
Guvernul încearcă să convingă judecătorii CCR cu pensii speciale
Totodată, avocatul a afirmat că rămâne de văzut dacă avantajele oferite judecătorilor CCR – scoaterea lor din Legea magistraților, garantarea pensiilor speciale și alte beneficii – vor fi suficiente pentru a-i determina să ignore norme constituționale.
Conform lui, președintele CSM are dreptul legal de a sesiza CCR în numele judecătorilor și procurorilor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională și că este convins că va face acest lucru, mai ales dacă justiția va fi în grevă până la 1 septembrie.
„E posibil ca Guvernul să fi anticipat acest parcurs complicat constituțional al legii pe care își va asuma răspunderea, pentru că a stabilit ca dată de intrare in vigoare a anumitor măsuri ca fiind 1 octombrie, iar nu 1 septembrie”, a scris avocatul, joi, pe contul său de Facebook.
