Discuția a avut loc în prezența unei audiențe interesate, iar întrebarea lansată de un spectator – „care au fost motivele care au stat la baza deciziei CCR?” – a reprezentat punctul de plecare al intervenției sale.
În mod clar, Scântei a subliniat faptul că rolul Curții Constituționale nu este acela de a examina modul în care alte autorități, precum CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării), și-au exercitat atribuțiile legale. CCR nu are competența de a verifica sau sancționa celelalte autorități în privința propriilor proceduri interne sau investigații – respectiv, dacă CSAT a constatat că anumite influențe au afectat procesul electoral prezidențial.
Explicația oferită de judecătoarea CCR a fost una de natură constituțională și procedurală. Dacă decizia de anulare a scrutinului ar fi fost luată fără a analiza documentele desecretizate disponibile, CCR „ar fi ajuns să valideze ceva ce nu a fost potrivit legii”.
Trei condiții importante
Conform legislației, alegerile trebuie să îndeplinească trei condiții fundamentale: să fie libere, periodice și corecte. În acest caz, alegerile s-au desfășurat într-un climat liber – cetățenii au avut posibilitatea de a vota conform propriei opțiuni –, și au fost periodice – desfășurate conform calendarului stabilit. Problema principală a fost legată de componenta „corectă”, adică conform legislației în vigoare. Judecătoarea Scântei a punctat că obiectul analizei CCR a fost conformitatea exercitării dreptului de vot cu normele legale, și nu validarea intențiilor politice ale alegătorilor sau a rezultatelor obținute.
În plus, Scântei a recunoscut că se simte „îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze” – nu în numele modului în care a votat cetățeanul, ci pentru faptul că un participant în competiția electorală nu a respectat cadrul legal obligatoriu. Această exprimare relevă o abordare empatică și responsabilă, prin care judecătoarea își asumă o parte din răspunderea deciziei luate de CCR, comunicând un mesaj clar că nu se pune sub semnul întrebării caracterul democratic al opțiunilor exprimate de alegători, ci justitatea procesului în sine.
Respectarea legii
Judecătoarea a mai adăugat că dinamica actuală – în special provocările impuse de campaniile electorale online – a depășit în unele situații ritmul dezvoltării legislației și adaptarea atribuțiilor autorităților responsabile de supervizarea procesului electoral.
În contextul global tensionat generat de războiul din Ucraina, sistemul legislativ românesc a fost completat prin includerea noilor riscuri de securitate: război hibrid, propagandă, dezinformare – atât de natură statală, cât și non-statală. Scântei a explicat că, în această lumină, procesul electoral a fost afectat și viciat într-un mod suficient de serios încât CCR să decidă suspendarea derulării acestuia, motivul fiind impactul asupra ordinii constituționale, mai degrabă decât pierderea legitimității electorale în sine.
Intervenția judecătoarei Laura-Iuliana Scântei, cuprinsă în cadrul Festivalului de Film și Istorii din Râșnov, a oferit o imagine clară și structurată asupra deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: o decizie bazată strict pe respectarea legii, pe interpretarea criteriului „corect” din lexic electoral, și pe complexitatea amenințărilor hibride recente, nu pe o judecată a orientării politice a alegătorilor. În plus, exprimarea regretului, „Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a ne cere scuze”, aduce un ton uman, transparent și orientat către reconciliere, într-un context fragil și grav al vieții publice românești.
