Insolvențele se mențin la nivelul din 2024, dar concordatele preventive cresc cu 30% în primele opt luni din 2025
În primele opt luni ale anului, insolvențele din România au rămas aproape la același nivel ca în 2024, înregistrând o scădere de doar 2%, în timp ce cererile de concordat preventiv au crescut cu 30%, semnalând o schimbare în comportamentul companiilor aflate în dificultate. Totodată, pentru prima dată, instanța a confirmat un acord de restructurare în baza Legii 85/2014, un moment foarte important pentru piața locală.
Potrivit datelor CITR, între ianuarie și august au fost înregistrate 4.561 insolvențe, comparativ cu 4.657 în aceeași perioadă din 2024. Numărul companiilor de impact – cu active de peste un milion de euro – a scăzut de la 95 la 78. În același timp, cererile de concordat preventiv au urcat de la 145 la 189.
Sectoare sub presiune
Analiza CITR arată o repoziționare a vulnerabilităților economice. Transporturile și depozitarea au înregistrat 571 de insolvențe (+20%), influențate de scumpirea combustibililor și presiunea pe marje. Serviciile administrative și suport au ajuns la 201 cazuri (+17,5%), fiind expuse prin dependența de contracte mari și marje reduse. Industria extractivă a crescut cu 60%, pe fondul volatilității materiilor prime, iar sănătatea și asistența socială cu 33%, arătând că nici sectoarele percepute ca stabile nu sunt ferite de presiuni.
Domeniile tradițional afectate rămân sub presiune, dar cu o dinamică descrescătoare: comerțul a înregistrat 1.131 insolvențe (-8%), construcțiile 947 cazuri (-2,87%), iar industria prelucrătoare a stagnat la 556. În HoReCa, insolvențele au scăzut cu 9,24%, la 324.
Distribuția regională
Cele mai multe insolvențe sunt în marile centre economice: București-Ilfov – 1.067, Bihor – 412, Cluj – 310, Timiș – 239, aceste patru județe cumulează aproape jumătate din totalul național. Creșteri accentuate apar în Mehedinți (+88,9%), Sălaj (+87,1%) și Ialomița (+48,3%), indicând extinderea presiunilor către zone cu baze economice fragile.
Premieră în România: primul acord de restructurare confirmat de instanță
Un pas decisiv pentru cultura prevenției a fost realizat în prima jumătate a anului, când CITR a obținut confirmarea instanței pentru primul acord de restructurare. Planul privește o companie românească de impact, cu active de peste 50 milioane euro și zeci de locuri de muncă salvate. Restructurarea unei creanțe de aproximativ 15 milioane euro se va realiza pe șase ani.
„Acest acord este dovada că România a intrat într-o nouă etapă în materie de ajustare financiară. Nu mai vorbim doar despre reacții în fața dificultăților, ci despre capacitatea companiilor mari de a-și anticipa nevoile și de a construi din timp soluții clare, transparente, validate juridic. Este un moment care arată că restructurarea poate fi un act de viziune strategică, nu doar o măsură de corecție”, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Concordatul preventiv, soluție în creștere
Tot mai multe companii optează pentru prevenție: 189 cereri de concordat preventiv în primele opt luni din 2025 (+30% față de 2024). Eficiența mecanismului este însă limitată de accesarea tardivă – mai puțin de jumătate dintre cereri sunt omologate. „Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluția atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulți antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eșec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru.
Context internațional și perspective pentru finalul anului
La nivel global, insolvențele cresc: Germania, Franța și Marea Britanie raportează volume peste nivelurile pre-pandemie, din cauza costurilor energetice și condițiilor de finanțare mai restrictive. România se aliniază trendului, chiar dacă cifrele la 9 luni par stabile. CITR estimează un risc de reaccelerare a insolvențelor în ultimele luni ale anului, dacă persistă costurile ridicate ale finanțării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.
„CITR recomandă companiilor să acționeze din timp prin protejarea cash-flow-ului, optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea timpurie a mecanismelor de restructurare disponibile. Pe de altă parte, pentru investitori, perioada actuală creează oportunități în piața de dificultate, unde există companii cu modele de business viabile, dar cu bilanțuri afectate de investițiile din ultimii ani sau de contextul macroeconomic”, concluzionează Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
