BNS cere retragerea imediată a Legii salarizării. Sindicaliștii avertizează că proiectul este „profund viciat” și riscă să creeze noi inechități

Blocul Național Sindical (BNS) solicită retragerea imediată a proiectului noii Legi a salarizării în sectorul public, susținând că documentul a fost elaborat netransparent, fără o evaluare reală a posturilor și fără o consultare autentică a partenerilor sociali. Reprezentanții confederației sindicale avertizează că forma actuală a proiectului nu rezolvă problemele existente, ci riscă să creeze noi dezechilibre și conflicte în sistemul bugetar.

BNS: actualul proiect nu reprezintă o reformă reală

Într-un comunicat transmis joi, Blocul Național Sindical afirmă că noua lege nu răspunde obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și nu oferă garanții privind echitatea și predictibilitatea sistemului de salarizare.

„Considerăm că acesta este profund viciat conceptual, elaborat netransparent și incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare.”

Potrivit sindicaliștilor, proiectul aflat în dezbatere nu reprezintă o reformă autentică, ci menține o parte dintre problemele care au generat nemulțumiri în ultimii ani.

„În forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua și de a genera noi inechități structurale în întregul sector public.”

Sindicaliștii reclamă lipsa unei evaluări reale a posturilor

Una dintre principalele critici formulate de BNS vizează lipsa unei metodologii obiective de evaluare a funcțiilor din sectorul public.

Confederația sindicală susține că dezbaterea actuală se poartă între diferite familii ocupaționale și categorii profesionale, fără ca statul să fi realizat o analiză completă și riguroasă a posturilor existente.

Pentru a-și susține argumentele, sindicaliștii invocă concluziile formulate chiar de Banca Mondială, consultantul Guvernului pentru reforma salarizării.

„(…) Sistemul actual de ierarhizare a posturilor este opac și inechitabil, fiind rezultatul consultărilor sporadice desfășurate în vederea adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și al intervențiilor ad-hoc în structura salarială pentru diferite categorii de posturi în ultimii cinci ani.”

Raportul citat de BNS arată că actualul sistem nu se bazează pe o metodologie analitică de evaluare a funcțiilor.

„(…) Sistemul bazat pe posturi aplicat în sectorul public din România nu are la bază o metodologie analitică de evaluare a posturilor, iar cadrul non-analitic aplicat în 2017 a asigurat o consecvență limitată în ierarhizarea posturilor.”

De asemenea, experții Băncii Mondiale au recomandat utilizarea unor instrumente moderne și obiective pentru stabilirea grilelor salariale.

„(…) Având în vedere accentul pus pe echitate în obiectivele de reformă stabilite de România în PNRR, se recomandă folosirea unei metodologii analitice de evaluare a posturilor pentru ajustarea sistemului de ierarhizare a posturilor din sectorul public (…)”.

Potrivit BNS, ignorarea acestor recomandări reduce semnificativ șansele ca reforma să producă efecte pozitive.

BNS: statul nu dispune de datele necesare pentru o reformă corectă

Sindicaliștii susțin că un sistem modern de salarizare nu poate fi construit în lipsa unor date complete privind structura veniturilor din sectorul public.

Potrivit confederației, autoritățile nu dețin în prezent o imagine completă asupra salariilor efectiv plătite, a sporurilor, stimulentelor și altor beneficii acordate personalului bugetar.

În aceste condiții, avertizează BNS, există riscul perpetuării situațiilor în care persoane aflate pe funcții similare sunt remunerate diferit, deși desfășoară activități comparabile.

Sindicaliștii atrag atenția că acest lucru contravine principiului „salariu egal pentru muncă egală”, unul dintre obiectivele declarate ale reformei.

Critici privind lipsa dialogului social

Blocul Național Sindical susține că procesul de elaborare a proiectului nu a fost unul transparent și că organizațiile sindicale nu au fost implicate în mod real în construcția noii legi.

Și în acest caz, reprezentanții confederației invocă observațiile formulate de Banca Mondială.

„(…) În timp ce un format regulat clar pentru dialog social ar fi fost util încă de la începutul procesului de evaluare a posturilor (pentru a comunica principiile reformei, metodologia de evaluare a posturilor, și pentru a clarifica etapele procesului și rezultatele preliminare), MMSS a optat pentru o abordare de tipul stop-and-go în consultarea partenerilor sociali, reușind doar parțial să mobilizeze reprezentanți cheie într-un proces formal.”

Raportul arată că dialogul dintre autorități și sindicate s-a desfășurat în mod sporadic și fără o structură clară.

„Ca rezultat, comunicarea pe tema reformei și a progresului la nivel tehnic s-a făcut ad-hoc, preponderent reactiv.”

Reforma ar putea bloca evoluția profesională a angajaților

Sindicaliștii avertizează că actuala construcție a grilelor salariale ridică probleme și în ceea ce privește dezvoltarea carierei în sistemul public.

Potrivit BNS, diferențele reduse dintre gradele profesionale și nivelurile de salarizare riscă să elimine stimulentele pentru promovare și perfecționare.

Confederația citează din nou analiza Băncii Mondiale, care identifică existența unei compresii salariale ridicate în mai multe categorii profesionale.

În opinia sindicaliștilor, acest fenomen afectează ierarhizarea corectă a funcțiilor și reduce atractivitatea unor poziții din administrație.

Îngrijorări privind perioada de după 2031

Blocul Național Sindical critică și mecanismul diferențelor salariale tranzitorii prevăzut în proiectul de lege.

Potrivit organizației, există situații în care promovarea profesională ar putea genera, paradoxal, pierderi financiare pentru anumiți angajați.

De asemenea, proiectul nu oferă explicații clare privind modul în care va funcționa sistemul după anul 2031, ceea ce creează incertitudine pentru sute de mii de salariați din sectorul public.

BNS avertizează asupra costurilor unei reforme greșite

În finalul comunicatului, confederația sindicală susține că aplicarea actualei forme a legii ar putea produce efecte mai grave decât eventualele consecințe generate de neîndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma salarizării.

„Având în vedere cele mai sus menționate, Blocul Național Sindical consideră că implementarea actualului proiect de lege, în forma promovată, ar putea genera costuri mult mai mari pentru România, decât cele ce ar putea fi pierdute din PNRR pentru nerespectarea Jalonului 420.”

Sindicaliștii afirmă că proiectul nu rezolvă nici problema echității și nici cea a transparenței salariale.

„BNS consideră că acest proiect de lege este profund nefundamentat, netransparent și incapabil să asigure o reformă reală a salarizării în sectorul public.”

Ce solicită Guvernului

Blocul Național Sindical cere Executivului să retragă proiectul și să reia procesul de reformă pe baze noi.

Confederația solicită centralizarea și publicarea tuturor datelor privind salariile, sporurile, stimulentele și indemnizațiile din sectorul public, constituirea unor grupuri de lucru comune între autorități și partenerii sociali și reluarea procesului de evaluare a posturilor folosind metode analitice recomandate de Banca Mondială.

„Blocul Național Sindical își reafirmă disponibilitatea pentru dialog, însă subliniază că o reformă de o asemenea amploare nu poate fi realizată fără transparență, rigoare tehnică și consens social real.”

Poziția BNS vine în contextul protestelor declanșate în ultimele zile de angajați din sănătate, finanțe și justiție, care contestă forma actuală a noii Legi a salarizării și solicită modificarea substanțială a proiectului înainte de adoptare.