Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsInflația și PIB-ul României: Evoluții în primele luni ale anului 2026
Rata anuală a inflației din România a continuat să scadă ușor în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Această reducere a fost determinată în principal de scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, parțial compensată de creșterile în sectoare precum LFO, prețuri administrate, tutun și combustibili.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustată s-a stabilizat, înregistrând o scădere ușoară la 8,3% în februarie, de la 8,5% în decembrie 2025, influențată de efecte de bază dezinflaționiste, prețurile unor mărfuri agroalimentare și importuri mai ieftine, precum și de relaxarea cererii de consum.
În ceea ce privește indicatorul armonizat al prețurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflației a scăzut la 8,3% în februarie, de la 8,6% în decembrie 2025. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 8,1%, iar cea calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3%.
Activitatea economică a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul anterior, indicând un posibil deficit mai pronunțat de cerere agregată. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea PIB-ului a scăzut la 0,2% în T4 2025, de la 1,7% în T3, ca urmare a impactului negativ al variației stocurilor și al consumului gospodăriilor.
În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să crească robust, iar exporturile nete și-au reluat tendința ascendentă, dinamica volumului exporturilor depășind-o pe cea a importurilor. Ca urmare, deficitul balanței comerciale a scăzut mai mult în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a rămas într-o ușoară scădere, în ciuda deteriorării balanțelor veniturilor.
Această analiză evidențiază o temperare a inflației și un context economic cu provocări, dar cu indicatori pozitivi în investiții și comerț.
Evoluția economiei României în T1 2026: PIB, inflație și piața muncii
Cele mai recente date arată o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu trimestrul anterior, deși dinamica anuală a PIB continuă să scadă, într-un context de evoluții relativ omogene la nivelul cererii agregate și sectoarelor majore.
În ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și serviciile prestate populației au continuat să scadă puternic anual, iar volumul lucrărilor de construcții a intrat moderat în teritoriu negativ. Producția industrială a înregistrat o contracție mai accentuată, iar creșterea exporturilor de bunuri și servicii s-a temperat, intrând în teritoriu negativ, în timp ce deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se reducă, susținuți de ameliorarea balanței veniturilor secundare.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a scăzut în ianuarie 2026, consolidând tendința descendentă anterioară, în timp ce rata șomajului BIM a scăzut de la 6,2% în T4 2025. Totuși, sondajele indică o slăbire a intențiilor de angajare pe termen scurt și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, influențate și de criza energetică și incertitudinile generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Salariul brut nominal a continuat să scadă, iar costul unitar al forței de muncă în industrie s-a redus semnificativ.
Pe plan financiar, cotațiile pieței monetare interbancare au scăzut în februarie, dar au crescut la începutul lunii martie și s-au stabilizat la niveluri mai ridicate. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au scăzut la mijlocul T1 2026, apoi au crescut în primele două decade din martie, influențate de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu și temerile privind o criză energetică globală. Cursul leu/euro a crescut ușor și s-a stabilizat pe noul nivel.
Creditul acordat sectorului privat a început să crească ușor în primele două luni din 2026, ajungând la 6,8% în februarie, datorită accelerării componentei în valută și creșterii moderate a creditului în lei, în timp ce ponderea creditului în lei a scăzut la 67,8%.
Prognozele indică o creștere a inflației în perioada martie-iunie 2026, ca urmare a scumpirii combustibililor și a efectelor de bază nefavorabile pe segmentul energie, precum și a impactului expirării schemei de plafonare a prețului la energie și a majorării TVA și accizelor. Ulterior, în trimestrul III 2026, inflația ar urma să scadă abrupt.
Corecția bugetară inițiată în 2025 este așteptată să susțină presiunile dezinflaționiste, să ajusteze deficitul de cont curent și să stabilizeze anticipațiile inflaționiste.
BNR menține dobânzile neschimbate în aprilie 2026: stabilitate monetară și gestionarea riscurilor globale
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis pe 7 aprilie 2026 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. De asemenea, s-au păstrat neschimbate și ratele pentru facilitatea de creditare Lombard (7,50%) și pentru facilitatea de depozit (5,50%), precum și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.
Deciziile BNR urmăresc asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile. În luarea deciziei, Consiliul a subliniat importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, implementarea reformelor structurale și utilizarea fondurilor europene, în special a celor aferente PNRR, pentru contrabalansarea efectelor consolidării bugetare și a conflictului din Orientul Mijlociu, care generează incertitudini majore asupra inflației, puterii de cumpărare și costurilor de finanțare.
BNR monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale și rămâne pregătită să folosească instrumentele disponibile pentru atingerea obiectivului său fundamental: stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Minuta deliberărilor privind această ședință va fi publicată pe site-ul BNR pe 22 aprilie 2026, la ora 15:00. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 15 mai 2026.
