Veștile venite din partea BNR nu sunt deloc bune, însă măsurile de consolidare adoptate de Guvern sunt considerate necesare. Reprezentanţii băncii centrale atrag atenţia asupra „slăbirii abrupte și generalizate a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp”, semnalează o rată a inflaţiei estimată la 9,2% în luna septembrie şi avertizează în privinţa presiunilor de creştere a salariilor generate de nivelul ridicat al acestei inflaţii, alături de alte riscuri asociate.
Rata anuală a inflației a crescut de la 5,8% în iunie la 7,8% în iulie
BNR a transmis că rata anuală a inflației a crescut de la 5,8% în iunie la 7,8% în iulie, iar estimările arată că aceasta va atinge un vârf de 9,2% în septembrie 2025 și se va situa la 8,8% la finalul anului. De asemenea, instituția a menționat că sondajele realizate în iulie arată o scădere accentuată și generalizată a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt.
Presiunile asupra salariilor și asupra costurilor cu forța de muncă din sectorul privat ar putea să se intensifice, având ca principală cauză evoluția inflației din trimestrele următoare și dinamica așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, la care se adaugă deficitul de personal de pe piața muncii.
Totodată, membrii Consiliului de Administrație al BNR apreciază că, în trimestrele II și III din 2025, creșterea economică va fi mai modestă decât cea estimată în proiecția anterioară, pe fondul impactului generat de pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat.
Creșterea consumului populației s-a redus brusc
De asemenea, potrivit BNR, „creșterea consumului populației s-a redus brusc”. Sursa citată a precizat efectele pachetului de consolidare bugetară vor influența negativ cererea de consum, costurile și profiturile companiilor, precum și activitatea investițională, având totodată implicații asupra pieței muncii.
Instituția a subliniat ca, mesaj strategic, că „mixul echilibrat de politici macroeconomice și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale pentru stabilitatea pe termen lung”.
Creșterea economică va rămâne modestă în perioada 2025-2026
Totodată, potrivit minutei, creșterea economică va rămâne moderată în perioada 2025-2026. Aceasta se datorează implementării pachetelor de consolidare bugetară propuse de Guvernul Bolojan, creșterii semnificative pe termen scurt a ratei anuale a inflației, dar și redresării treptate a cererii externe, precum și utilizării fondurilor europene din cadrul instrumentului Next Generation EU.
„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară şi al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflaţiei – de natură să afecteze venitul disponibil real al populaţiei -, dar şi pe fondul redresării treptate a cererii externe şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, şi mult mai pronunţată decât s-a previzionat anterior, succedată doar de o uşoară restrângere a acestuia în semestrul I 2027, au remarcat membrii Consiliului”, se arată în document.
În acest context, reprezentanții BNR anticipează o încetinire a creșterii consumului gospodăriilor în 2025 și 2026, comparativ cu nivelul înregistrat în 2024. În același timp, formarea brută de capital fix se va reafirma în 2025 și va continua să fie, și în 2026, principalul factor care va susține creșterea economică.
Evoluția exportului net ar putea diminua semnificativ efectul său contracționist în 2025
De asemenea, s-a constatat că, în corelație cu modul anticipat de aplicare a politicii fiscale, evoluția exportului net va diminua probabil semnificativ efectul său contracționist în 2025, iar în 2026 va redeveni ușor expansionistă, pe măsură ce decalajul dintre ritmul de creștere al economiilor principalilor parteneri comerciali ai României și cel al absorbției interne se va reduce până la dispariție.
„În aceste condiţii, după creşterea pronunţată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaşte o corecţie descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunţată în 2026, dar se va menţine mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecţiei, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice”, au afirmat membrii Consiliului.
Incertitudini legate de măsurile care urmează să fie adoptate
În paralel, aceștia apreciază că persistă incertitudini legate de măsurile care urmează să fie adoptate, menite să ajusteze deficitul bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și în concordanță cu Planul bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, precum și cu cerințele procedurii privind deficitul excesiv.
De asemenea, au fost evidențiate incertitudinile și riscurile semnificative care pot influența perspectiva activității economice și, implicit, evoluția inflației pe termen mediu. Acestea provin în principal din mediul extern, în contextul războiului din Ucraina și al situației din Orientul Mijlociu, dar mai ales datorită tensiunilor comerciale globale, care pot afecta economia mondială și comerțul internațional, precum și pe fondul efectelor potențiale generate de acordul comercial convenit între SUA și UE.
„Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti”, se arată în document.
Membrii Consiliului au apreciat în unanimitate că, în ansamblu, contextul economic analizat susține menținerea nemodificată a ratei dobânzii de politică monetară, ca mijloc de asigurare și păstrare a stabilității prețurilor pe termen mediu, într-un mod care să sprijine realizarea unei creșteri economice sustenabile.
BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%
În acest sens, Consiliul de Administrație al BNR a decis, la 8 august, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%. De asemenea, au fost menținute rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Totodată, Consiliul a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
