Blackout în România. Avertisment pentru țara noastră venit chiar azi, 29 aprilie: Trebuie să ne pregătim

Blackout-ul care a lovit Peninsula Iberică subliniază vulnerabilitatea rețelelor energetice europene. Ministrul Sorin Grindeanu avertizează că România nu este protejată de un astfel de scenariu și subliniază necesitatea unor investiții urgente în infrastructuri critice, sisteme de rezervă și rețele autonome, pentru a preveni un colaps al transportului, comunicațiilor și serviciilor esențiale.

Blackout în Peninsula Iberică. Grindeanu avertizează că România nu e imună

O pană de curent de amploare a afectat luni, 28 aprilie, întreaga Peninsulă Iberică, lăsând regiuni extinse din Spania și Portugalia fără electricitate timp de mai multe ore. Incidentul a produs întreruperi în transportul public, comunicații, spitale și alimentarea cu apă, iar efectele sale în lanț au fost resimțite și în țări vecine.

În acest context, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a susținut marți o conferință de presă în care a avertizat că România nu este imună la astfel de scenarii și trebuie să își consolideze capacitatea de reacție în fața unor eventuale blackout-uri.

„Dar cert este că pare că trebuie să ne pregătim pentru situații de acest tip și să fim conștienți că pot să apară”.

Ministrul Grindeanu a rememorat un episod trăit în urmă cu peste două decenii

Ministrul Grindeanu a rememorat un episod similar trăit în urmă cu peste două decenii, în Italia, pentru a sublinia caracterul disruptiv al unui blackout.

„Eu am trăit o asemenea experiență în urmă cu vreo 20 de ani, chiar mai bine, 22 de ani, în Italia. A fost o pană de curent, un blackout, și timp de aproape 24 de ore nu știai ce să faci. Nu mergeau semafoarele, mijloacele de transport în comun nu mergeau. E o situație care, dacă te lovește așa, din senin, îți trebuie un timp să te obișnuiești”, a relatat Grindeanu.

Potrivit lui Grindeanu, într-un astfel de scenariu în România, sistemele critice de transport ar fi afectate profund. Metroul ar fi oprit, transportul aerian ar suferi perturbări severe, iar chiar și transportul rutier — aparent mai puțin dependent de energie electrică — ar fi afectat prin imposibilitatea alimentării cu combustibil, în lipsa electricității necesare stațiilor de pompare.

România are mecanisme și structuri, dar nu este invulnerabilă

Grindeanu a precizat că România dispune de structuri responsabile cu gestionarea situațiilor de urgență:

„Transportul în comun, de asemenea, chiar dacă pare că n-are legătură direct autobuzul cu această pană de curent, și autobuzul trebuie să se alimenteze, deci trebuie să meargă la pompă, deci trebuie să folosească curent electric. Deci ar fi o situație care ne-ar aduce, poate parțial, pe vremea lui Ceaușescu, când se închidea circulația, când, peste iarnă, se inventau motive în a se opri circulația. Sigur, mergea circulația, mijloacele de transport în comun mergeau, dar ar fi o întoarcere, o întoarcere în timp”, a spus ministrul.

Ministrul a avertizat că, în ciuda pregătirii instituționale, complexitatea unui blackout modern impune un nivel suplimentar de vigilență și investiții în infrastructuri de rezervă. În opinia sa, nu doar rețeaua electrică în sine trebuie consolidată, ci și sistemele auxiliare: comunicațiile, spitalele, transporturile, administrația publică.

Ministrul Grindeanu a atras atenția asupra riscurilor la adresa României

Ministrul Sorin Grindeanu a avertizat că o pană majoră de curent ar putea aduce România într-o stare de blocaj sever, diferită de austeritatea trecutului prin impactul devastator asupra infrastructurii digitale. El a subliniat că, în fața unui spațiu de reacție tot mai limitat, e nevoie de răspunsuri rapide și investiții strategice în sisteme de rezervă și rețele autonome.

Evenimentul recent din Peninsula Iberică a evidențiat fragilitatea rețelelor energetice europene. Grindeanu a atras atenția că, deși interconectarea aduce avantaje, ea sporește expunerea la riscuri tehnice și cibernetice, motiv pentru care România trebuie să adopte o abordare anticipativă.