Germania propune renunțarea la unanimitate în deciziile UE
Uniunea Europeană (UE) ar trebui să renunțe la principiul unanimității, care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat ministrul de Externe german, Johann Wadephul, potrivit agenției DPA.
Oficialul a indicat că acest sistem îngreunează capacitatea blocului comunitar de a reacționa rapid și eficient în context internațional, mai ales în situații de criză.
„Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a spus șeful diplomației germane pentru publicațiile din grupul media Funke.
Johann Wadephul a făcut referire la tensiunile recente cu Ungaria, care se opune acordării unui credit semnificativ pentru Ucraina, susținut de celelalte state membre UE. În opinia sa, astfel de blocaje arată limitele actualului mecanism de vot și necesitatea unei reforme.
Majoritatea calificată, soluția propusă de Berlin
Ministrul german a explicat că obiectivul este eliminarea unanimității în politica externă și de securitate până la finalul actualei legislaturi europene, care se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din 2029.
El a susținut introducerea votului prin majoritate calificată în Consiliul UE, considerând că experiența recentă legată de sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei demonstrează necesitatea unei astfel de schimbări.
„Întreaga experiență pe care am obținut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina și sancțiunile contra Rusiei indică acest lucru”, a adăugat Johann Wadephul.
Majoritatea calificată presupune ca cel puțin 55% dintre statele membre, adică 15 din 27, să voteze în favoarea unei decizii, iar acestea să reprezinte minimum 65% din populația totală a Uniunii. În prezent, în domenii sensibile, precum politica externă, fiscalitatea sau extinderea UE, este necesară unanimitatea, ceea ce oferă fiecărui stat drept de veto.
Potrivit regulilor actuale, abținerea unui stat nu blochează adoptarea unei decizii, însă opoziția explicită o poate împiedica. Sistemul se aplică în continuare în numeroase domenii-cheie, inclusiv în finanțele UE, justiție sau protecție socială.
Tabel Comparativ: Cum se iau deciziile în Consiliul UE
| Tip Vot | Domenii Aplicate (Exemple) | Condiții de Adoptare | Impactul Abținerii | Puterea de Veto |
| Unanimitate (Sistemul Actual) | Politică externă, Securitate, Fiscalitate, Extindere UE. | Toate statele membre trebuie să fie de acord. | Nu blochează decizia. | DA. Un singur stat poate bloca totul. |
| Majoritate Calificată (Propunere Berlin) | Majoritatea pieței unice, Transport, Energie, Mediu. | 55% din state (min. 15 din 27) reprezentând 65% din populația UE. | Poate contribui la blocaj dacă votul este „Nu”. | NU. Este nevoie de un grup de state pentru blocaj. |
Mai multe detalii despre procedurile de vot care necesită unanimitate la nivelul Uniunii
Potrivit Consiliului Uniunii Europene, instituția își exercită funcțiile utilizând trei sisteme de vot distincte:
- Majoritatea calificată – Acesta este sistemul de vot implicit, prin care deciziile sunt luate recurgându-se la modalitatea de vot a „dublei majorități”.
- Unanimitatea – Aceasta se aplică unui număr limitat de domenii sensibile, în care fiecare stat membru are drept de veto.
- Majoritatea simplă – Aceasta se aplică în principal deciziilor procedurale.
Privind cel de-al doilea sistem de vot, Consiliul trebuie în voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. În aceste cazuri, fiecare stat membru are drept de veto. În cazul votului cu unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.
Unanimitatea se aplică, de exemplu, în cazurile următoare:
- politica externă și de securitate comună
- acordarea de noi drepturi cetățenilor UE
- extinderea UE
- finanțele UE (resursele proprii și bugetul pe termen lung al UE)
- armonizarea impozitării indirecte
- anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale
Fostul ministru Daniel Funeriu, despre eliminarea dreptului de veto la nivelul UE: „Ar fi condamnarea la moarte a Uniunii Europene”
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a reacționat dur, în urmă cu câteva zile, la discuțiile tot mai frecvente din spațiul public european privind eliminarea dreptului de veto al statelor membre.
„Opriți nebunia cu „eliminarea dreptului de veto al unei țări în Uniunea Europeană”!
Pro-europenii puternici, așa cum sunt eu, înțelegem că ziua în care acest drept va fi eliminat este ziua în care s-ar semna condamnarea la moarte a Uniunii Europene, care în acest moment este cea mai evoluată construcție politică din istorie. (…)
Menirea Uniunii Europene este să facă, împreună, mai mult decât ar putea să facă fiecare țară. Uniunea Europeană încurajează diversitatea opțiunilor şi nu are vocația să aplatizeze cultural, ideologic şi politic aspirațiile țărilor membre.
Uniunea Sovietică avea această vocație, iar Uniunea Europeană nu este Uniunea Sovietică, este exact opusul!”, a scris Funeriu pe pagina sa de socializare marți, 31 martie 2026.
Postarea completă poate fi citită mai jos.
