BERD înrăutățește prognoza pentru România. Economia ar urma să intre în contracție în 2026, după un nou val de inflație și măsuri fiscale

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit semnificativ în jos estimările privind evoluția economiei românești. Instituția anticipează acum o scădere a PIB-ului în 2026, în condițiile în care inflația rămâne ridicată, consumul încetinește, iar măsurile de consolidare fiscală continuă să pună presiune asupra economiei. Revenirea este așteptată abia în 2027 și va fi una mai modestă decât se estima anterior.

BERD vede România în recesiune în 2026

Cele mai recente prognoze ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare indică o deteriorare a perspectivelor economice pentru România.

Instituția financiară estimează că economia românească se va contracta cu 0,2% în 2026, după ce în prognoza anterioară anticipa o creștere de 1,2%. Revizuirea reprezintă una dintre cele mai importante modificări de perspectivă făcute de BERD pentru România în ultimii ani și reflectă dificultățile cu care se confruntă economia în actualul context intern și internațional.

Nici perspectiva pentru anul 2027 nu este una foarte optimistă. BERD estimează o revenire economică de 1,8%, însă și această prognoză este mai redusă decât cea anterioară, care indica un avans de 2,2%.

Evaluarea instituției sugerează că economia va avea nevoie de o perioadă mai lungă pentru a reveni pe un ritm de creștere mai solid, după efectele inflației ridicate și ale ajustărilor fiscale.

Economia a crescut modest în 2025

Potrivit analizei BERD, produsul intern brut al României a avansat cu 0,7% în 2025, un ritm apropiat de cel înregistrat în anul precedent.

În spatele acestei creșteri modeste s-au aflat însă schimbări importante în structura economiei.

Consumul privat, principalul motor al economiei românești în ultimii ani, a încetinit puternic și a ajuns practic la stagnare. Evoluția a fost influențată de reducerea puterii de cumpărare, pe fondul scăderii accentuate a salariilor reale.

În paralel, cheltuielile guvernamentale au înregistrat o reducere semnificativă în ultimele luni ale anului, ceea ce a contribuit la încetinirea activității economice.

Investițiile publice au susținut creșterea

Într-un context economic dificil, investițiile publice au reprezentat unul dintre puținele motoare de creștere.

BERD arată că investițiile finanțate de stat au ajuns la aproximativ 7% din PIB și au contribuit la susținerea economiei într-o perioadă marcată de consum slab și presiuni fiscale.

De asemenea, exporturile de bunuri intermediare și bunuri de capital au avut o evoluție pozitivă și au oferit un sprijin suplimentar activității economice.

Fără contribuția investițiilor și a exporturilor, ritmul de creștere al economiei ar fi fost și mai redus, avertizează instituția financiară.

Inflația a revenit pe un trend ascendent

Una dintre principalele probleme semnalate de BERD este accelerarea inflației.

După o perioadă de relativă stabilizare, prețurile au început să crească din nou în a doua parte a anului 2025. Fenomenul a fost alimentat de eliminarea plafonării tarifelor la energia electrică și de majorările de taxe și accize introduse de autorități.

Ca urmare, rata inflației a urcat spre 9,5% în a doua jumătate a anului trecut.

Presiunile asupra prețurilor au continuat și în 2026. Potrivit estimărilor citate de BERD, inflația s-a apropiat de pragul de 11% în luna aprilie, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

În acest context, Banca Națională a României a ales să păstreze dobânda-cheie la 6,5%, încercând să limiteze efectele inflației fără a afecta și mai mult activitatea economică.

Deficitul bugetar se reduce, dar rămâne la un nivel ridicat

Raportul BERD evidențiază și progresele făcute în privința consolidării fiscale.

Deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025, iar pentru 2026 instituția estimează o reducere suplimentară, până la aproximativ 6,2% din PIB.

Chiar dacă evoluția este pozitivă din perspectiva stabilității finanțelor publice, măsurile adoptate pentru reducerea deficitului au efecte asupra economiei, prin limitarea cheltuielilor publice și prin creșterea poverii fiscale.

Acesta este unul dintre motivele pentru care BERD consideră că ritmul de creștere economică va rămâne redus în perioada următoare.

BERD avertizează asupra riscurilor care planează asupra economiei

Instituția financiară subliniază că perspectivele economice ale României rămân fragile și depind de o serie de factori interni și externi.

Printre principalele riscuri identificate se numără efectele măsurilor de ajustare fiscală, nivelul ridicat al inflației, evoluția comerțului internațional și incertitudinile legate de politicile economice.

De asemenea, BERD atrage atenția că tensiunile geopolitice și eventualele schimbări din mediul politic intern pot afecta încrederea investitorilor și ritmul de dezvoltare economică.

În aceste condiții, instituția estimează că România va traversa o perioadă dificilă în 2026, urmând ca revenirea să fie lentă și graduală începând din 2027.

Ce înseamnă prognoza BERD pentru România

Revizuirea în jos a estimărilor BERD reprezintă un nou semnal de avertizare pentru economia românească.

O contracție economică, chiar și una modestă, înseamnă o activitate mai redusă în economie, investiții mai prudente, consum mai slab și o presiune suplimentară asupra pieței muncii.

În același timp, menținerea inflației la niveluri ridicate și continuarea consolidării fiscale vor face ca redresarea să fie mai dificilă decât se estima anterior.

Pentru România, provocarea următorilor ani va fi găsirea unui echilibru între reducerea deficitului bugetar, controlul inflației și relansarea creșterii economice într-un context internațional marcat de incertitudini.