Belarusul își consolidează relațiile cu Rusia. Ce promisiuni și-au făcut Putin și Lukașenko
Sursă: Dreamstime
Războiul declanșat în Ucraina a împărțit lumea în două, iar Rusia a rămas cu un singur aliat în Europa, Belarusul. Mark Saantora și Ivan Nechepurenko au scris o opinie despre modul în care relația dintre Rusia și Belarus a evoluat în ultimele patru luni de zile, dar și despre acțiunile pe care le-au întreprins cei doi șefi de stat.
În săptămânile premergătoare invaziei din Ucraina, Rusia a organizat manevre comune cu Belarus, vecinul său aliat, comasând la frontiera ucraineană zeci de mii de soldați, deși liderii celor două țări au negat informațiile potrivit cărora Kremlinul ar intenționa să declanșeze un război.
Sâmbătă, președintele Vladimir V. Putn s-a întîlnit cu președintele belarus, Aleksandr G. Lukașenko, la Sankt Petersburg, promițând armament cu focoase nucleare, niște arme care, potrivit declarațiilor lui Lukașenko – poreclit totodată și ‘ultimul dictator al Europei’ – ar face ca țara sa să fie pregătită ‘în fața oricăror amenințări‘, arată The New York Times.
Putin a promis ca, ‘în câteva luni’, să trimită niște sisteme de rachete tip Iskander – M, cu o rază de acțiune de aproximativ 500 km, care pot funcționa atât cu focoase convenționaale, cât și cu focoase nucleare, el promițând totodată și modernizarea avioanelor de război belaruse, de tip Su-25, după ce Lukașenko l-a rugat pe liderul rus să facă în așa fel încât avioanele sale să poată transporta armament nuclear.
“Trebuie să fim pregătiți pentru orice, astfel încât să putem folosi armament greu ca să ne apărăm patria, de la Brest la Vladivostok”, a spus Lukașenko, el făcând astfel referire la cel mai vestic oraș din Belarus și la portul rusec din Extremul Orient.
Atitudinea Belarusului în fața războiului din Ucraina
În timpul întrevederii celor doi, forțele armate belaruse erau din nou mobilizate în cadrul unor manevre desfășurate într-o zonă de lângă Kiev, capitala Ucrainei, amenințând astfel să sporească tensiunile într-o regiune și așa instabilă și să facă Ucraina să-și pună grănicerii în stare de alertă.
Oficialii ucraineni și observatorii occidentali cred însă că este puțin probabil ca Belarus, o fostă republică sovietică cu 9,4 milioane de locuitori, să se implice direct în război, date fiind riscurile unor revolte sociale și cele vizând subminarea puterii lui Lukașenko. Potrivit declarațiilor lui Pavel P. Latușko, un fost înalt oficial belarus care a fugit din țară, moralul soldaților belaruși este și el destul de scăzut.
Cu toate acestea, analiștii cred că Lukașenko, un dictator credincios Kremlinului, încearcă disperat să-și demonstreze importanțaa în fața lui Putin. El s-a dovedit un prieten credincios încă de pe vremea când Putin i-a întărit forțele de securitate pentru a-l ajuta să înăbușe protestele de masă care au urmat victoriei sale, puțin plauzibile de altfel, în contestatele alegeri prezidențiale din 2020.
Fost director al unei gospodării colective sovietice de porci, Lukașenko și-a păstrat puterea în Belarus timp de aproape 30 de ani, oscilând cu dibăcie între Est și Vest și stârnind cele două părți una împotriva celeilalte. Dar după revoltele împotriva sa de anul trecut, el a devenit tot mai dependent de Kremlin, arătându-se docil față de Putin.
Ar putea intra Belarusul în război?
Unii analiști cred că este doar o chestiune de timp până când, date fiind presiunile exercitate de forțele lui Putin, Lukașenko să se implice mai direct în război, punându-se astfel într-o dilemă existențială. Implicarea sa directă în conflict i-ar putea submina sprijinul din țară, dar, dacă el nu face ce îi spune Putin, liderul rus ar putea riposta, încercând să forțeze înlăturarea sa de la putere.
Potrivit dclarațiilor lui Oleksandr Motuzianik, purtătorul de cuvânt aal Ministerului Apărării din Ucraina, în cadrul manevrelor de la sfârșitul acestei săptămâni, armata belarusă a trimis între 3500 și 4000 de militari în apropierea graniței. Armata belarusă numără circa 60000 de militari, dar Lukașenko dorește să o suplimenteze cu încă 20000 de oameni.
Ministerul belarus al Apărării a anunțat că forțele sale speciale vor participa la manevre care vor avea loc în Gomel, o regiune din sud-estul țării, aflată la doar 100 km. de Kiev.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





