Pe de altă parte, Turcia spune că nu va da niciun pas înapoi și că va bloca aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţă.

Alianța militară occidentală a jucat un rol central în conflictul ruso-ucrainean, cu mult înainte de începerea „operațiunii militare speciale”.

Papa Francisc a sugerat chiar în această lună că invazia din Ucraina a fost ”cumva provocată”, amintindu-și de discuțiile anterioare războiului, în care era avertizat că NATO „latră la porțile Rusiei”. După cum se știe, NATO a livrat cantități semnificative de arme către Ucraina, scrie tabloidul englez Express.

Forța de Reacție Aliată, de la 40.000 la aproape 250.000 de oameni

În ultima perioadă au apărut voci care spun că Putin ar putea ataca state NATO, în special țările baltice – Letonia, Lituania și Estonia.

De aceea, alianța urmează să anunțe o extindere masivă a pregătirii, au declarat doi ofițeri aliați care cunosc planurile. Aceasta ar putea deveni Forța de Reacție Aliată, iar numărul trupelor sale ar putea crește de șase ori, adică de la 40.000 la aproape 250.000 de oameni.

”Cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității

„ARF va fi de aproximativ șase ori mai mare decât NRF”, a spus un ofițer din cadrul alianței. ”Peste noapte, mentalitatea noastră s-a schimbat. NATO se simte acum de parcă ar fi băgată în priză. Poți simți cum crește enegia în sistem”, a mai spus acesta.

Această schimbare ar face, de asemenea, ca Rusia să fie etichetată drept „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității.

Planurile de apărare de lungă durată, care nu au primit prea multă atenție înainte de 24 februarie, data la care Moscova a lansat asaltul asupra Kievului, încep să devină realitate în momentul în care liderii alianței se vor întâlni, la un summit istoric, desfășurat Spania, în perioada 28-30 iunie.

Din Moscova, seful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Uniunea Europeană şi NATO că îşi unesc forţele pentru a purta un război împotriva Rusiei. „Acum UE, împreună cu NATO, creează împreună o coaliţie atât de modernă pentru o luptă şi în cele din urmă un război cu Federaţia Rusă. Vom urmări toate aceste lucruri îndeaproape”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

Turcia nu vrea Suedia și Finlanda în NATO

Între timp, guvernul de la Ankara a anunţat că la summitul NATO de la Madrid îşi va menţine veto-ul prin care blochează aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţă. ”Summitul NATO nu este o limită.

Nu există un termen pentru încheierea procesului de aderare”, a spus ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu la o conferinţă de presă comună la Ankara cu şefa diplomaţiei britanice Liz Truss. Cavusoglu a anunţat că la summit Turcia va cere o reuniune specială pe tema terorismului în zona flancului sudic al NATO.

Turcia motivează vetoul său împotriva prin faptul că aceste două ţări adăpostesc ”terorişti”, referindu-se la membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), la miliţiile kurde din Siria sau la membrii reţelei lui Fethullah Gulen, clericul turc aflat în SUA, acuzat de Ankara că s-a aflat în spatele loviturii de stat eşuate, din iulie 2016, împotriva preşedintelui Erdogan.