Banii Rusiei sunt în Europa, dar nu ajung la Kiev. Ce solicită Ucraina
Andrii Sybiha . Sursa foto: Wikipedia
Ucraina susține reluarea discuțiilor privind folosirea activelor rusești înghețate în Europa pentru finanțarea apărării și reconstrucției sale. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, și-a exprimat sprijinul pentru inițiativa a patru state membre ale Uniunii Europene, care solicită ca subiectul să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe din 1-2 septembrie, de la Copenhaga.
Miliardele Rusiei sunt încă blocate în Europa. Ce încearcă Ucraina să obțină acum
Suedia, Țările de Jos, Polonia și Spania i-au transmis o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, prin care cer includerea folosirii activelor rusești înghețate pe agenda întâlnirii. Demersul are loc în condițiile în care statele semnatare consideră că nu există indicii privind o încheiere a agresiunii Rusiei și că efectele financiare ale războiului continuă să crească.
Andrii Sybiha a salutat inițiativa celor patru miniștri de Externe și a legat necesitatea utilizării acestor active de costurile suportate de Ucraina și de statele europene.
„Sunt recunoscător miniștrilor pentru scrisoarea lor privind activele rusești înghețate. Rusia refuză să pună capăt războiului și, în schimb, își intensifică teroarea”, a transmis vineri ministrul ucrainean, citat de Interfax-Ukraine.
Potrivit oficialului de la Kiev, Ucraina are nevoie de fonduri suplimentare atât pentru apărare, cât și pentru reconstrucție. Sybiha susține că o parte din aceste costuri ar trebui acoperită prin folosirea activelor Rusiei, nu exclusiv prin fondurile provenite de la contribuabilii europeni.
Cele patru state cer reluarea discuțiilor despre activele rusești
Miniștrii de Externe din Suedia, Țările de Jos, Polonia și Spania susțin că actuala situație impune identificarea unor noi modalități de sprijin pentru Ucraina. În scrisoarea adresată Kajei Kallas, aceștia arată că Rusia nu transmite semnale că ar fi pregătită să pună capăt agresiunii, în timp ce costurile războiului continuă să crească și afectează inclusiv statele membre ale UE.
Cele patru țări solicită, astfel, ca Uniunea Europeană să reia discuțiile despre utilizarea activelor rusești imobilizate pentru sprijinirea Ucrainei. În viziunea semnatarilor, un asemenea mecanism ar permite ca Rusia să suporte costurile reparațiilor destinate Ucrainei și ar diminua presiunea financiară asupra contribuabililor europeni.
Miniștrii consideră, de asemenea, că folosirea activelor ar putea reprezenta un instrument suplimentar de presiune asupra Moscovei. Ei recunosc însă complexitatea juridică și tehnică a problemei și propun ca experții Comisiei Europene să lucreze împreună cu reprezentanții statelor membre pentru identificarea unor modalități noi de utilizare a fondurilor.
În același timp, semnatarii subliniază că orice soluție trebuie să respecte dreptul internațional. Aceștia mai cer ca riscurile asociate unui eventual mecanism să fie distribuite între toate statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât responsabilitatea să nu revină unei singure țări.
Peste 210 miliarde de euro din active rusești sunt blocate în UE
Uniunea Europeană are imobilizate active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 210 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor fonduri se află în Belgia, la depozitarul central Euroclear, una dintre principalele instituții europene implicate în păstrarea activelor rusești înghețate.
UE utilizează deja veniturile extraordinare generate de aceste active pentru sprijinirea Ucrainei. Capitalul propriu-zis nu a fost însă transferat Kievului, iar activele rămân blocate.

În ultimii ani, Ucraina și mai multe guverne europene au cerut ca activele rusești propriu-zise să fie folosite pentru finanțarea apărării și reconstrucției Ucrainei. Până în prezent, statele membre au optat pentru utilizarea profiturilor generate de fondurile înghețate, fără transferarea capitalului.
În august 2026, Uniunea Europeană a primit încă 1,4 miliarde de euro provenite din profiturile generate de activele rusești imobilizate. Aceasta a fost a cincea tranșă de acest tip, iar veniturile extraordinare acumulate de la înghețarea activelor au ajuns la aproximativ 8 miliarde de euro.
Planul pentru un împrumut garantat de activele Rusiei a fost abandonat
O propunere prin care activele rusești urmau să fie utilizate într-un mod mai direct a întâmpinat opoziția Belgiei. Planul prevedea un împrumut de aproximativ 165 de miliarde de euro, garantat prin aceste active, însă a fost abandonat după ce autoritățile belgiene au ridicat probleme legate de riscurile juridice și financiare.
Ulterior, Uniunea Europeană a convenit acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat perioadei 2026-2027. Mecanismul este finanțat prin împrumuturi contractate de UE de pe piețele de capital, cu garanții oferite de bugetul european.
În paralel, liderii europeni au solicitat continuarea lucrărilor tehnice și juridice pentru identificarea unui mecanism de tip „împrumut pentru reparații”. Acesta ar urma să se bazeze pe disponibilitățile asociate activelor rusești imobilizate.
Moscova a contestat deja în instanță măsurile prin care activele sale au fost înghețate. Banca Centrală a Rusiei a acționat Euroclear în justiție la Moscova și a solicitat despăgubiri de aproximativ 230 de miliarde de dolari.
Rusia contestă înghețarea activelor în instanțe
În mai 2026, un tribunal rus a obligat Euroclear să plătească aproximativ 250 de miliarde de dolari. În iulie, o instanță de apel din Moscova a menținut această hotărâre. Deciziile pronunțate de instanțele ruse nu sunt însă recunoscute în Uniunea Europeană.
Banca Centrală a Rusiei a contestat și în fața Tribunalului General al Uniunii Europene decizia de menținere pe termen nelimitat a blocării activelor sale. Autoritățile de la Moscova susțin că măsura afectează drepturile de proprietate și principiul imunității suverane.
Pentru Ucraina, orice mecanism destinat folosirii activelor rusești trebuie să respecte normele europene, dreptul internațional și principiile statului de drept. Andrii Sybiha susține, de asemenea, că eventualele riscuri trebuie reduse și distribuite colectiv între statele membre ale UE.
„Este corect și logic să folosim activele rusești, nu doar banii contribuabililor europeni, pentru a acoperi costurile suplimentare de apărare pe care Ucraina și restul Europei le suportă din cauza amenințării ruse”, a transmis vineri ministrul ucrainean de Externe.
Sybiha a indicat că discuțiile dintre statele membre urmează să fie reluate la reuniunea de săptămâna viitoare. „Aștept discuțiile cu colegii din UE de săptămâna viitoare pentru a analiza modalitățile de a merge mai departe”, a transmis ministrul Andrii Sybiha.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.