Economia subterană în creștere într-un peisaj economic instabil
Economia subterană a devenit o componentă tot mai vizibilă în contextul declinului economic din Germania. În pofida previziunilor pesimiste pentru anul 2025, activitățile economice desfășurate în afara cadrului legal cunosc un avânt neașteptat.
Conform analizelor, ponderea economiei informale în produsul intern brut a crescut cu peste unsprezece procente într-un singur an.
În 2024, valoarea estimată a economiei subterane se ridică la 482 de miliarde de euro, depășind bugetul federal al Germaniei, spun cei de la Deutsche Welle.
Potrivit prognozelor realizate de economistul Friedrich Schneider de la Universitatea din Linz, această cifră ar putea ajunge la 511 miliarde de euro în 2025. Creșterea de 6,1% marchează cel mai înalt nivel din ultimii aproape zece ani.
Activități economice legale, dar în afara legii fiscale
Termenul „economie subterană” este preferat de specialistul Friedrich Schneider, care analizează acest fenomen de peste patru decenii. Potrivit lui, munca la negru include în multe cazuri activități legale, precum reparații auto sau curățenie, desfășurate însă fără plata impozitelor și a contribuțiilor sociale.
În aceste situații, legislația privind salariul minim și orele maxime de muncă nu este respectată. În Germania, ponderea economiei subterane reprezintă între 11 și 12% din PIB, ceea ce o plasează în media statelor industrializate.
Spre comparație, în România acest procent ajunge la 30%, iar în Grecia la aproximativ 22%.
Pentru a estima amploarea muncii la negru, cercetătorii folosesc metode indirecte. Unul dintre indicatorii principali este comparația între volumul de numerar în circulație și performanța economică oficială. Această abordare oferă indicii relevante despre proporțiile reale ale economiei informale.
Nivelul Bürgergeld pentru 2025, diferențiat pe categorii de beneficiari
Venitul minim garantat acordat de statul german, cunoscut sub denumirea de Bürgergeld, variază în funcție de vârstă și statut familial:
- 563 euro lunar pentru adulții singuri sau părinții singuri
- 506 euro pentru adulții care locuiesc în cuplu
- 451 euro pentru tinerii între 18 și 24 de ani
- 471 euro pentru adolescenții între 14 și 17 ani
- 390 euro pentru copiii între 6 și 13 ani
- 357 euro pentru copiii sub 5 ani
Aceste sume sunt revizuite anual, în funcție de rata inflației și costul vieții.
Nemulțumirea publică și scăderea moralității fiscale
Tot mai mulți cetățeni din Germania percep sistemul fiscal ca fiind dezechilibrat, în raport cu serviciile publice oferite. În opinia lui Schneider, acest sentiment contribuie direct la creșterea muncii la negru. Problemele din infrastructura feroviară, podurile avariate și serviciile publice deficitare alimentează lipsa de încredere în stat.
„În Germania simțim puternic că trenurile nu funcționează bine, că multe poduri de pe autostrăzi sunt avariate și trebuie reparate, ceea ce duce la blocaje și timpi de așteptare.
Iar dacă cetățeanul are impresia că primește servicii proaste din partea statului în raport cu cât plătește, moralitatea fiscală scade”, afirmă economistul.
În aceste condiții, munca nedeclarată devine o formă de reacție socială, denumită de Schneider drept „rebeliunea fiscală a omului de rând”.
Legătura dintre crizele economice și creșterea muncii nedeclarate
O economie slăbită creează mediul ideal pentru extinderea muncii la negru. Atunci când șomajul este în creștere, comenzile scad, iar orele de lucru sunt reduse, mulți recurg la venituri suplimentare neoficiale.
„În Germania avem o combinație toxică: o povară fiscală mare, în special pe muncă, și servicii de stat care, în multe privințe, sunt complet nesatisfăcătoare”.
Când șomajul crește, comenzile scad, orele suplimentare nu se mai fac și turele angajaților sunt reduse, atunci vine momentul muncii la negru. Cei afectați își spun: acum am mai puțini bani din slujba oficială, dar tot vreau să-mi permit o vacanță sau alte cheltuieli. Calea cea mai simplă este să muncesc mai mult la negru, pentru a compensa pierderile.
Exact asta observ de peste 40 de ani: când economia merge prost, munca la negru înflorește”, explică Schneider.
Conform acestuia, în astfel de contexte, oamenii sunt motivați să compenseze pierderile salariale prin activități desfășurate fără contracte sau taxe.
Discuții intense privind Bürgergeld și impactul asupra pieței muncii
Venitul minim garantat este subiectul unor dezbateri aprinse în spațiul public german. După creșterea cu peste 12% a acestui sprijin financiar, mii de persoane au renunțat la locuri de muncă minijob.
„Tocmai acele posturi unde angajatorii caută disperați personal”, avertizează Schneider.
Minijoburile, scutite de taxe și contribuții, sunt esențiale în sectoarele afectate de deficitul de forță de muncă. Se estimează că între 88.000 și 100.000 de persoane au renunțat la aceste locuri de muncă în favoarea Bürgergeld.
Bugetele alocate și reacții politice în privința ajutoarelor sociale
Ministerul Muncii și Protecției Sociale gestionează o treime din bugetul federal. Pentru anul 2025, se estimează cheltuieli de aproape 52 de miliarde de euro pentru Bürgergeld.
29,6 miliarde de euro sunt alocate plăților directe către peste 5,5 milioane de beneficiari. Alte 13 miliarde merg către chirii și costuri de încălzire. Restul sumelor vizează integrarea în piața muncii și cheltuieli administrative.
În acest context, liderul CDU, Friedrich Merz, a propus limitarea subvențiilor pentru chirie, o măsură care a generat tensiuni în cadrul coaliției guvernamentale.
Avertismente privind fraudarea sistemului de ajutoare sociale
Ministra Bärbel Bas a atras atenția asupra unor fraude organizate în jurul Bürgergeld. Într-un interviu acordat publicației Stern, aceasta a vorbit despre „structuri mafiote” și rețele de crimă organizată care exploatează sistemul.
Persoane aduse din străinătate sunt angajate la negru și în același timp înregistrate ca beneficiari ai ajutorului social. Astfel, statul devine victimă a unor fraude structurale bine puse la punct.
Modelul salarial combinat și realitatea din teren
Fenomenul a fost observat și de Markus Karbaum, coach și trainer în regiunea Berlin. Acesta descrie un „model salarial combinat privat”, bazat pe venituri legale, muncă la negru și sprijin financiar de la stat.
În opinia sa, mulți angajatori oferă prea puține ore de muncă pentru a acoperi nevoile angajaților. Astfel, aceștia combină un minijob sau o activitate part-time cu venituri nedeclarate și Bürgergeld.
„Aceste trei componente le-am întâlnit foarte frecvent în practica mea profesională”, afirmă Karbaum.
Fenomene de fraudă structurală și lipsa controlului digitalizat
Un alt aspect semnalat de Karbaum este convingerea unora dintre beneficiari că ajutorul social li se cuvine necondiționat. Acesta relatează cazuri în care persoane beneficiare se prezentau cu mașini scumpe și telefoane de ultimă generație, în timp ce solicitau sprijin de la stat.
Vacanțele în străinătate timp de trei săptămâni, permise de Jobcenter, contribuie la percepția unei lipse de control. Chiar dacă aceste cazuri sunt izolate, ele reprezintă un semnal de alarmă în privința fraudelor structurale.
Pentru a limita astfel de situații, Karbaum propune o mai bună interconectare a bazelor de date. Acest lucru ar putea permite un schimb eficient de informații între Jobcenter și autoritățile fiscale și vamale.
Economistul Friedrich Schneider susține ideea și atrage atenția că singura soluție reală este relansarea economică.
„Doar când economia este în plină expansiune, munca la negru scade”, concluzionează expertul din Linz.
