Bani în plus pe lista de întreținere? Ce pot face proprietarii și ce documente au dreptul să ceară

Proprietarii de apartamente care suspectează nereguli în administrarea blocului sau observă sume pe care nu le înțeleg pe lista de întreținere au la dispoziție mai multe instrumente pentru a verifica situația. De la solicitarea documentelor și verificarea listelor de plată până la expertiză contabilă și acțiuni în instanță, proprietarii trebuie să își exercite drepturile și să se implice în activitatea asociației, susține avocatul Gelu Pușcaș.

Într-o analiză dedicată modului în care funcționează asociațiile de proprietari, acesta atrage atenția că eventualele probleme nu trebuie puse automat exclusiv în sarcina administratorului. În funcționarea unei asociații sunt implicați și președintele, comitetul, cenzorul și proprietarii.

Administratorul nu poate decide singur ce ajunge pe lista de plată

Gelu Pușcaș susține că, atunci când există suspiciuni privind activitatea unei asociații, trebuie stabilit concret cine ia deciziile, cine le aprobă, cine verifică, cine efectuează plățile și cine răspunde.

Potrivit acestuia, alegerea administratorului se realizează în cadrul adunării generale și în concordanță cu bugetul de venituri și cheltuieli, iar obligațiile administratorului sunt cele stabilite prin contractul de prestări servicii. Totodată, fondurile și lucrările nu pot fi distribuite pe lista de plată doar în funcție de decizia administratorului.

În cazul în care un proprietar consideră că anumite sume nu sunt datorate sau că o hotărâre a fost luată nelegal, autorul enumeră mai multe proceduri care pot fi folosite, printre care ordonanța președințială pentru suspendarea unor decizii sau hotărâri, acțiunea în nulitate și demersurile pentru constatarea ca nedatorate a unor sume și eliminarea lor din lista de plată.

Proprietarii pot cere documentele asociației

Un alt punct important privește accesul la actele asociației. Potrivit analizei, proprietarii au dreptul de a solicita documentele care vizează asociația.

Autorul atrage atenția că o cerere pentru obținerea documentelor trebuie îndreptată către asociația de proprietari și susține că obligația păstrării arhivei revine comitetului. Dacă actele nu sunt puse la dispoziție, proprietarul poate continua demersurile pentru apărarea drepturilor sale. Markdown lipit

În cazul unor suspiciuni privind sumele repartizate la întreținere, analiza indică și posibilitatea contractării unor servicii de expertiză contabilă, pentru verificarea documentelor și a modului în care au fost stabilite cheltuielile.

Ce poate face Primăria și unde se opresc atribuțiile sale

Gelu Pușcaș atrage atenția și asupra unei confuzii care poate apărea atunci când proprietarii reclamă probleme la Primărie.

Potrivit acestuia, Primăria poate aplica sancțiuni contravenționale pentru neîndeplinirea obligațiilor sau depășirea atribuțiilor de către președinte, administrator ori cenzor, însă nu poate anula acte și nici nu poate stabili vinovății.

De asemenea, autorul susține că Primăria nu poate realiza rapoarte contabile și nici nu poate elimina anumite sume de pe lista de plată sau schimba administratorul în locul proprietarilor.

„Primăria nu este instanță și nu poate înlocui proprietarul în demersurile pe care acesta trebuie să le facă pentru apărarea drepturilor sale”, arată Gelu Pușcaș.

O întreținere mare nu demonstrează singură existența unei nereguli

Analiza abordează și situațiile în care proprietarii reclamă facturi neobișnuit de mari. Înainte de a trage concluzia că există o neregulă, susține autorul, trebuie verificată componența sumei respective.

În cazul unei întrețineri de 600 de lei, de exemplu, acesta arată că trebuie stabilit cât reprezintă reparațiile, fondurile, încălzirea sau cheltuielile aferente părților comune. În cazul unui consum de apă mult mai mare decât într-o lună obișnuită, trebuie verificat dacă lista a fost contestată, dacă a existat o regularizare și care este cauza concretă a diferenței.

Există și administratori care încalcă regulile

Gelu Pușcaș precizează că analiza sa nu urmărește să nege existența administratorilor care comit nereguli. Acesta afirmă că există administratori care fură, mint, nu sunt transparenți sau se comportă ca și cum ar fi „stăpânii blocurilor” și consideră că aceștia trebuie eliminați din activitate atunci când neregulile sunt demonstrate.

În același timp, el susține că asemenea cazuri nu justifică etichetarea tuturor administratorilor, președinților sau proprietarilor. Markdown lipit

Ce poate face concret un proprietar

Mesajul central al analizei este că proprietarii trebuie să se implice în funcționarea asociației. Aceștia pot solicita documente, verifica listele de plată, cere explicații, participa la adunările generale, contesta hotărâri, solicita verificări, apela la expertiză, sesiza autoritățile competente sau se pot adresa instanței. Markdown lipit

„O asociație de proprietari nu poate funcționa doar prin administrator”, subliniază Gelu Pușcaș.

Acesta amintește că administratorul, președintele și comitetul nu sunt proprietarii blocului, iar cei care dețin apartamentele trebuie să își exercite drepturile și să își asume responsabilitatea pentru modul în care funcționează propria asociație.